Un interviu extrem de util si motivational, din partea unui om care reprezinta un reper in business-ul Romanesc: Ion Stamanichi. Aceasta mica discutie a avut loc dupa 2 ore in care am vorbit de macroeconomie, de geopolitica, de bursa mondiala, de Fukushima, de trenduri globale si locale. Pacat ca nu a vrut sa il filmam de la inceput. Un film care merita vazut!
Cine sunt eu: “Ion Stamanichi, de profesie inginer. 40 ani experienta, din care 30 ani experienta manageriala.”
In 1990 eram director general la Cico, Pepsi exista de 20 de ani in Romania.
Am trimis o scrisoare in Atlanta, la sediul companiei Coca-Cola si care spunea: “Eu sunt cel mai grozav manager din Ro si va invit sa faceti afaceri in Ro.
Dupa 2 ani foarte fierbinti, prima sticla de Coca-Cola a fost produsa in Ro.
Eram cateva sute de oameni care incepeam o alta viata si care am reusit in relativ scurt timp (1-1.5 ani) sa devenim o elita in lumea afacerilor din Ro.
Din 2000 am devenit consultant pe management pentru diverse firme (firme internationale care vroiau sa intre in Ro) si oameni (sa isi deschida mintea).
Am invatat multe de la viata si din cartile pe care le-am citit.
Fiecare dintre noi are obligatia sa nu duca cu noi aceste cunostinte.
Experienta nu o poti transmite, dar normele, valorile, legile care te-au calauzit in viata ca sa reusesti LE POTI transmite
1. CREDE IN TINE SI IN IDEILE TALE.
Cand crezi in ideea ta, ai 49% din sanse din start. Si trebuie sa construiesti diferenta. Cand nu crezi, pleci de la zero si e mult mai greu.
2. EU NU CRED CA EXISTA OAMENI REBUT
Fiecare om de pe planeta are un har, are aptitudini si oportunitati. Totul e sa stii ce aptitudini ai si sa vezi sansele. Ele apar de cateva ori. Daca iti stii aptitudinile, poti sa iti joci corect sansele care le ai.
3. Majoritatea in romania spun “eu nu am capitalul cu care sa incep” – Nu este ceva mai gresit!
CAPITALUL CU CARE INCEPEM TOTI E LA FEL- Dzeu ne-a dat la toti 24h. Modul cum utilizam cele 24h este ESENTIAL. Putem avea succes sau nu.
Credinta ca “Nimic nu este posibil” – acest sentiment este o EROARE. Politicul poate crea bariere pentru economic, dar ele sunt depasite. Lucrurile serioase sunt reale. Cei care s-au bazat pe speculatii nu se stie daca vor mai iesi vreodata din criza.
Trebuie sa ne utilizam aptitudinile si capacitatea de a munci ca sa facem din visele noastre o realitate. Cum?
Daca vezi ca ceva nu merge in viata ta, opreste-te. Gaseste o modalitate sa sari zidul, sa il ocolesti. Resursa principala e credinta ca TU AI VALOARE si ca NU EXISTA OM REBUT.
Daca v-a placut acest film:
– spuneti-le si altora de StartEvo
– dati-ne un like pe Facebook.com/StartEvo 🙂
– eram student la TCM la Iasi, ma vedeam inginer pana la pensie
– in studentie s-a dus la Opinia Studenteasca. A facut un articol foarte incisiv si a fost publicat. A crezut “cu aroganta” ca este un reporter bun. Dar nu era asa. Urmatoarele 6 luni nu i-au mai publicat nimic 🙂
– si-a pus problema: De ce eu nu am fost publicat si altii nu?
-in ultimul an de facultate a facut un reportaj foarte tare despre hingheri. A intervievat pe hingherul sef al iasului din perioada interbelica, care i-a facut demonstratie de prins cainii cu lasoul. A castigat un premiu.
– s-a angajat la fabrica de avioane din Bacau in oct 89
– in ianuarie 90 a intrat in presa locala. in 91 a inceput sa lucreze cu BBC (10 ani) si dupa care 10 ani la EVZ. Pana in 2001 a fost corespondent Adevarul
– in 2001 s-a mutat in Bucuresti la Adevarul. “Atunci a inceput cea mai placuta perioada a vietii mele, cand nu mai aveam sef. Eram ziarist de investigatii si atat.”
– 2 premii nationale (Clubul Roman de Presa), 2 premii internationale (Columbia University)
– in 2004 a venit la Cotidianul, concentrandu-se sa formeze alti jurnalisti (4 din ei au castigat si ei premii)
– “E bine sa iti fixezi un obiectiv, dar sa nu fii obsedat de el. Daca tu construiesti singur temelia bine, aproape sigur obiectivul initial pe care ti l-ai propus va veni.”
O poveste extraordinara de reusita in viata. Stefan Murgeanu (autorul “Concediaza-ti seful“)
“Am cunoscut succesul şi eşecul şi am lucrat de-a lungul anilor atât ca necalificat pe şantiere sau în depozite, ca barman sau ca vânzător în stradă cât şi ca manager de top în boardul unor companii multinaţionale cu CA de miliarde USD sau ca patron în propria companie, cu 30 de angajaţi şi cu CA de aproape 0.5 M USD.”
– in urma cu cativa ani cautam un job si nu eram sunat inapoi, iar acum sunt contactat fara ca eu sa solicit eu
– inainte editurile nu se uitau la mine, acum se bat ele sa ma publice
– inainte nu gaseam oameni sa fac afaceri cu ei, acum ma cauta ei
– in online, inainte eram ignorat total, acum sunt bagat in seama
Cum am ajuns aici?
Povestea mea incepe intr-un punct zero cand am venit cu hainele de pe mine + hainele curate in bucuresti. Mancam cand puteam, cand cineva la fastfood mai lasa ceva in tava (inainte mi-era jena sa recunosc asta! 🙂 ). Dormeam pe unde puteam.
Cand am primit oferta de angajare, m-am intristat, pentru ca nu aveam cu ce sa ma imbrac, decat hainele de la interviu 🙂
Multa munca si multa consecventa.
Nu poti sa atingi absolut nici un obiectiv daca nu esti constant in atingerea acelui obiectiv
Cel mai important obiectiv este EDUCATIA. Declick – eu trebuie sa ma educ.
Poti sa pierzi casa, masina, orice material, dar educatia ramane.
Norocul meu a fost ca acea cadere a fost atat de mare incat mi-a adus o ambitie la fel de mare
Domnul Roguski, un om care a proiectat SUTE de cladiri reper din Romania, ne propune viziunea asupra trecutului recent din istoria României cu o perspectivă personală. Arhitectul Camil Roguski deapana poveşti despre personaje cunoscute ale politicii autohtone, dar şi despre întâmplări personale legate de contextul socio-politic.
Relatările domnului Roguski, istoric prin atestarea timpului şi a mărturiei la diversele regimuri care s-au succedat în România ultimelor decenii, pornesc de la viaţa bunicului dumnealui, trecând prin cele două Războaie Mondiale şi culminând cu instaurarea comunismului.
Tatal meu a fost profesor de arte plastice.
Eu am trait intre oameni care au muncit toata viata, care au fost saraci. Pentru mine nu e talentul, e munca…
Eu am facut facultatea de arhitectura.
Cand eu m-am nascut, de la Obor pana unde m-am nascut eu erau pomi fructiferi.
Bucurestiul s-a facut din aglutinarea bisericilor cu cimitirele aferente. De aia nu are nici o sistematizare.
Noi suntem cumani, nu latini.
Decebal a fost tradat de un dac.
Mihai Viteazu – o poveste fascinanta 🙂
In istorie, mereu i-am acuzat pe turci ca din cauza lor suntem in urma Europei. Salvarea neamului romanesc a fost facuta de turci. Rusii veneau cu crucea inainte, dar jumate din locuitorii unei tari ii trimiteau in Siberia. Turcii s-au opus (dar lumea nu gandeste lucrul asta).
Eu am fost arhitect.
Am facut liceul Mihai Viteazu.Si pe urma facultatea de arhitectura.
Eram 40 de oameni. Pe toata Romania. Acum sunt 4000! Atatia oameni invata degeaba.
Eu niciodata nu am fost pe un stadion. Decat atunci cand le construiam eu :).
Noi suntem cu stacheta economica cam prin anul 1946.
Eu am facut Cazinoul Victoria.
La facultate am intrat al doilea.
Daca nu intrai la facultate, ajungeai pe front :).
Eu am fost aviator. Am stat o luna in spital ca am fost doborat de un MS (Messerschmit).
Noi lucram si invatam meserie de la profesorii nostrii.
Ca sa fii profesor universitar, trebuia ca intreaga colectivitate sa te declare demn de aceasta functie.
Astazi, ca sa fii profesor universitar e o gluma. Si atunci vrei sa mearga invatamantul bine?
Am fost angajat la Consiliul de Ministri.Am ramas arhitect la ministerul de externe
Am facut toate palatele din Romania (coautor) – Cotroceni, Snagov (pe care multi nu le stiti), Olanesti, Sinaia, cazinoul de la Sinaia, zeci de vile, ARO Brasov, Unirea din Iasi, (vreo 50 de hoteluri pe litoral). Pe vremea aia se muncea!
Azi s-a pierdut idea de munca.
Talentul m-a ajutat, dar un sfert. Restul este munca, de dimineata pana seara.
Raspunderea e importanta! Pe vremea lui Ceasescu, daca greseai, te plesnea, daca mai greseai odata, la inchisoare.
In doua luni nu mai erau hoti (tot apareau anunturi ca fugeau de escorta si erau impuscati).
Dupa razboi era furaciune mare. Dar, ii linisteau cu 2 plumbi intre ochi.
Din cauza asta a ajuns sa imi fie si rusine cat am lucrat. Munca ramane aici, nimeni nu pleaca cu munca dupa el.
Sunt convis ca si peste 200 de ani o sa ramana munca mea. Dar dupa voi?
Carnatarii (ASE) si mincinosii cu diploma (Dreptul) pe vremea mea erau ultimele Facultati cautate. Acum sunt primele. Nu e sustenabil.
Saptamana trecuta am fost la URA (Universitatea Romana Americana), la invitatie unui profesor de acolo, sa tin o mica prelegere de aprox 2h studentilor de la marketing.
La un moment dat, le zic studentilor ca pot sa ii invat cum sa faca bani online. Atunci o domnisoara ma intreaba neincrezatoare, daca am alte sugestii in afara de videochat :))
Da, aveam si alte sugestii:) Si pentru ca mi se pare interesant sa le sharuiesc si aici.
1. munca angajata (daca stii meserie si esti serios) te poti oricand angaja sa faci munca pentru o companie. de la programare la editare foto. De la dezvoltare de comunitati la project management. De la webdesign la webstrategy. Iti vinzi timpul pentru bani. E bun pentru antrenament.
2. vinzi chestii online (no brainer). De la okazii, zumzi, situri de anunturi, etc. Spui: “Vand chiloti”, iti pui anuntul cat mai vizibil in calea targetului tau si o sa iti sune telefonul. Simplu. Deja, daca ai un inventory mai mare, iti pui chilotii pe categorii in propriul site si in continuare iti promovezi cateva produse pe celelalte canale
3. faci siteuri pentru trafic pe care le monetizezi prin publicitate: adsense, CPA, CPM, depinde de calitatea lor, trafic, target, etc
4. dai consultanta la altii de cum sa se optimizeze pentru online. sa aiba trafic mai mare, conversie mai buna, vanzari mai mari, etc
Si daca mai punem si video-chatul, gata, s-au facut 5 idei 🙂 Daca vreti mai multe, google sau intrebati-ne pe StartEvo.
Am vorbit unele persoane carora le-am aratat StartEvo si ne-au zis: foarte frumos, dar X sau Y pe care i-ati filmat nu sunt foarte inspirationali. De ce ii filmati? Mai bine filmati oameni precum pe Z si W.
Pe de alta parte am vorbit cu alte persoane care au zis exact pe dos. X si Y rulz si Z si W nu le tresare inima.
Pana la urma, chestiunea asta cu inspiratia este la fel ca frumusetea. “The beauty is in the eyes of the beholder” – cum zice englezul. Persoanele model in Romania sunt model doar pentru unii. Asa este si normal. Nu ai cum sa ii multumesti pe toti. Nu toti vor sa fie businessmeni de succes sau actori de calibru, sau dansatori pe sarma de talie mondiala.
Pe de alta parte, nu exista modele absolute. Adica este o prostie sa zici ca imi place de X si pentru ca este idolul meu in viata as vrea sa fiu EXACT ca el. Nu ai cum. Ideea e sa te inspire intr-un anumit domeniu, de la care sa tragi anumite invataminte care sa te ajute sa cresti si tu acolo.
Multi din modelele patriei noastre au avut defecte mai mari sau mai mici: au fost ba prea normali, ba alcoolisti, ba spagari, ba gagicari, ba introverti si uraciosi, ba implicati in politica, ba neimplicati in politica, ba au avut un cos pe nas, etc …. Sau nu stiau sa vorbeasca in public sau vorbeau cu greseli gramaticale. Fiecare din aceste modele inspirationale NU A FOST si NU ESTE perfect. Cum ziceam, ideea e sa iei ce iti convine de la fiecare si sa nu mai fim carcotasi de dragul carcotasiei.
Mai este inca un aspect: fiecare din noi, oricat de sus sau de jos suntem pe ierarhia modelelor, avem o poveste care poate sa inspire pe altcineva. Poate sa fie pe vecinul de bloc sau baba veta de la sifoane, dar fiecare din noi are acest porential inspirational.Daca StartEvo poate sa scoata la suprafata acest potential, atunci ar fi bine pentru toata lumea, nu?
Concluzia noastra, a fondatorilor StartEvo, este ca momentan sa oferim o plaja mai larga de oameni care au demonstrat ceva in viata si care au ceva interesant de spus, care sa ajute pe altii. Pe unii nu o sa ii placeti, pe altii da. Asta e, alegeti si voi la ce va uitati. Daca una peste alta va ajuta, atunci misiunea noastra e atinsa 🙂
Si poate, pe termen lung o sa ne mai formam si noi mana, sa vedem care sunt acele persoane care au mai mult de spus 🙂
Trecand peste conotatiile dubioase ale acestei afirmatii, adevarul asta e. In lumea asta nu te poti baza pe nimeni. Si daca o faci, si te astepti sa primesti de la x sau y ceva gratuit, pentru simplu fapt ca tu consideri ca meriti acel lucru, denota un grad ridicat de inocenta.
TU esti singura entitate in care poti avea incredere. TU stii ca daca faci ce tine de tine, o sa beneficiezi de roadele acelui lucru. TU stii ca daca pui tu mana si faci tu un lucru, o sa beneficiezi de el.
Acum cativa ani, am avut o perioada de idealism ca acum si am fost la un rector al unei institutii mega prestigioase din Romania, caruia i-am propus sa ii facem GRATUIT pentru studentii lui, la el in ograda, sesiuni de pregatire a lor pentru piata muncii. Sa invatam oamenii sa isi faca CV-ul, sa stie cum sa se prezinte la interviu, sa stie ce sa invete, etc. Aduceam experti din zona de HR, care veneau sa explice ei studentilor. O implicare gratuita in comunitate, pentru ca ne placea sa ajutam. Ce vroiam era doar sa ne dea o sala unde sa facem aceste traininguri gratuite.
Raspunsul socant, definitoriu pentru societatea romaneasca: “Nu este in curicula de invatamant. Nu se fac!”.
De aceea va zic, dragii nostrii, nu va astepti de la nimeni. Faceti-va viitorul vostru cu mana voastra, ca altfel o sa aveti o surpriza neplacuta in viata. 🙂
De multe ori am ajuns la concluzia ca cea mai mare piedica in atingerea obiectivelor personale suntem chiar noi insine. Ori ca nu suntem constienti de propriile noastre puteri. Ori ca nu avem incredere in noi. Ori ca ne este lene sau frica. Noi suntem principala piedica.
Doar ca este o SINGURA problema. Majora.
Ca noi insine suntem inconstienti ca noi suntem problema. (Si nici nu vrem sa recunoastem ca noi suntem de vina:)) Foarte putini din oameni sunt constienti de asta. Restul prefera sa gaseasca alti acari pauni. Guvernul, parintii, vecinii, sistemul de educatie prost, conjunctura, baba Geta si oricine, toti ceilalti sunt de vina pentru esecurile si problemele noastre, numai noi nu. Ati vazut cand 2 masini se lovesc in trafic. Cel vinovat incearca sa gaseasca scuze si sa zica ca e vina celuilalt.
Constientizarea faptului ca tine de noi insine sa rezolvam enorm de multe lucruri este un pas enorm in evolutia personala. Sa iesim din inconstienta noastra si sa ne dam seama ca suntem incompetenti si sa devenim constienti incompetenti.
Si stiti ce se va intampla cand omul trece la aceasta faza, de constient incompetent? 🙂 Omul SUFERA. Pentru ca isi da seama ca are un minus care trebuie imbunatatit. Sau nu il duce capul. Sau ca nu are respectiva abilitate. Fiind problema la tine in batatura, e mult mai greu sa recunosti asta, decat sa zici ca e vina altcuiva. Trebuie sa ai destula maturitate sa accepti asta, cea ce este destul de greu de facut. Deci se poate spune ca StartEvo ajuta oamenii sa sufere si deabea pe urma sa isi inceapa sa lucreze pentru atingerea visurilor. Nasol. Problema e ca alternativa este sa stai in continuare asa, frustrat. Asta e, multi asa vor sta. E natura umana. 🙂
Pasul urmator va fi sa trecem de la incompetenta la compententa. Si atunci multe din problemele noastre isi gasesc rezolvarea.
Zilele trecute am fost pe la Jon Stamanichi, mentorul unora din noi. Dupa vreo 2 ore de vorbit diverse lucruri, de la macro-economie, geopolitica, trenduri si altele, am reusit sa il convingem sa il filmam pentru 10 minute (acum este la prelucrat filmuletul si cat de repede o sa il punem sus)
Aceasta trecere de la inconstienti-incompetenti la constienti-incompetenti este una din teoriile dansului, si care am identificat-o si pentru noi, care incercam sa ajutam oamenii sa evolueze cu StartEvo
Recunosc, ne-a luat valul. 🙂 De 3 saptamani de cand am inceput serios StartEvo, ne-a luat valul. Adica am primit atat de multe felicitari pentru acest proiectel, incat am alocat din ce in ce mai mult timp.
Si am vazut cum eforturile noastre sunt rasplatite de multumirile oamenilor. Faptul ca ii/va putem ajuta ne da o energie foarte mare. Credem ca e chiar adevarat treaba aia cu karma pozitiva, ca atunci cand ajuti pe cineva, ti se intoarce inzecit. Asta am vazut-o pe pielea noastra in majoritatea cazurilor (intradevar, mai este o vorba antagonica, ceva cu facerea de bine e ceva legat de mame, dar asta e intr-un procentaj infim 😛 )
Si cum aceasta idee StartEvo o imbunatatim constant, astfel incat sa ajutam cat mai multi oameni sa fie inspirati, azi am fost inspirati sa ne identificam clar misiunea noastra:
Suntem FURNIZORI DE INSPIRATIE.
Si tot ce facem noi se invarte in jurul acestei idei: furnizarea de inspiratie, care sa te ajute sa evoluezi mai repede, accelerat.
– filmam pentru voi persoane care sunt sursa de inspiratie
– va dam in fiecare zi sfaturi interesante, de la persoane destepte, care stiu ce vorbesc
– o sa va dam diverse alte surse de inspiratie in curand 😉
– va dam sfaturi (noi si cei mult mai destepti decat noi, care au agreat sa va ajute sa fiti inspirati
– va dam feedback pe CV
VREM sa fiti inspirati. VREM sa fiti inspirati sa va luptati sa va atingeti visele. Sa fiti impliniti. Sa va umplem de energie. Sa va aducem la nivelul superior.:)
Asa ca facem si noi ce credem de cuvinta sa va ajutam. Ce ne duce capul 🙂 Daca aveti sugestii, suntem aici pentru voi. Spuneti-ne si vedem pe care le punem in practica 🙂 Spune-ne cum te putem ajuta mai mult. Sa iti furnizam mai multa inspiratie 🙂
Stiti intrebarea clasica de la interviuri, “Cum te vezi peste 10 ani?“. Ei bine, acum aceasta intrebare devine din ce in ce mai prosteasca.
Inainte, in vechea paradigma, cand lucrurile erau mult mai predictibile, facea sens sa pui aceasta intrebare de control, sa vezi care sunt nazuintele omului. Poate viziunea lui despre viata nu corespundea cu jobul respectiv. Poate vrea sa devina director de marketing. Poate vrea sa devina saltimbanc la circ. Poate vroia sa devina guru yoga. Sau pur si simplu vroia sa devina “Un bun profesionist in domeniul lui de activitate, apreciat, care sa isi ajute compania sa creasca solidar”. Bullshit 🙂
Ulterior, cand lucrurile au inceput sa se schimbe din ce in ce mai repede, beneficiul intrebarii se schimba. Din raspunsul omului urma sa vezi cum gandeste, sau efectiv ce reactii are. Stiu multi intervievatori care, foarte fini psihologi, pun intrebari superdubioase, care ies din standard, doar ca sa vada cum reactioneaza omul. De genul “Esti o persoana foarte sexy. Nu crezi ca ai putea sa te folosesti mai mult de asta in cariera?” 🙂
Dar, acum, in conditiile in care lucrurile se schimba cu o viteza uluitoare, gradul de predictibilitate dispare. Si cine zice ca se vede intr-un anume fel peste zece ani si este sigur ca asa o sa se intample, ori este inocent, ori este intr-un domeniu in care timpul sta pe loc (adica palmas la tara, unde lucreaza glia stramoseasca)
Nimic nu mai este sigur. Nici aurul, care era un etalon al stabilitatii. Nici titeiul. Nici joburile. Nici imobiliarele (haha, imobiliarele). Nici valuta (dolarul a pierdut 95% din valoarea sa in ultimii 100 de ani). Nimic. Totul e modificabil.
Deci, probabil ca un raspuns bun la intrebarea “Cum te vezi peste 10 ani” este ” O sa ma vad adaptabil sau mort” 🙂
Ieri dimineata am fost sa il filmam pe domnul Theodor Paleologu. Un om cu o cultura deosebita (pana la urma, a fost si ministru al culturii la un moment dat:))
Cateva lucruri interesante pe care le spune domnia sa:
– Rezultatele durabile nu se obtin decat prin acumulare
– Trebuie sa ai rabdare sa incasezi esecurile
– In tinerete ii cerea tatalui sau scutiri fictive ca sa poata sa ramana acasa sa citeasca ce vrea el: Platon, Plutarch, Aristotel 🙂
– “La 1 succes am avut 5 esecuri”
– Statea 12 ore in biblioteca sa invete
– un citat in nemteste preferat – “Destepti suntem cu totii, dar trebuie sa fim in stare sa stam cu fundul pe scaun ore intregi”
– “Modelele mele erau Cato si Cicero”
– “Trebuie sa fim pregatiti sa apucam norocul atunci cand se prezinta.”
– la 20 de ani se casatorea, la 21 de ani avea un baiat. Acest lucru presupunea o presiune suplimentara, care l-a maturizat accelerat.
via wikipedia. Theodor Paleologu (n. 15 iulie 1973, București, România) este un eseist, diplomat și om politic român, ambasador al României în Danemarca și Islanda în perioada 2005 – 2008 și deputat de București din partea Partidului Democrat-Liberal în legislatura 2008-2012.[1] De asemenea, între 22 decembrie 2008 și 23 decembrie 2009, a fost ministru al culturii în guvernul Emil Boc.[2]
KIDIBOT este platforma educationala care ii motiveaza pe copii sa vrea sa citeasca mai mult. Ei raspund la chestionare, dovedesc ca au citit anumite lecturi si castiga puncte cu care isi ajuta echipa sa lupte impotriva CROCOBETILOR (niste extraterestrii nesuferiti care vor sa cucereasca Pamantul prin lene si prostie). Intrati acum pe www.kidibot.ro.