Va mai aduceti aminte cand erati mici si unora din noi ne placea sa ne jucam cu copii mai mari? Era mai cool, aveai de invatat mai multe de la ei, era inspirational. Vroiam sa evoluam mai repede, sa ne facem mari 🙂 Oare de ce nu mai avem aceleasi dorinte si acum, cu aceiasi intensitate? Oare de ce multi din noi nu vor sa se joace cu “copii” mai mari si acum?
Dupa ce am filmat o gramada de oameni interesanti, ne-am dat seama ca la multi dintre ei se regaseste in discursul motivational problema ANTURAJULUI. Foarte multi oameni sunt intr-un anturaj care ii trage in jos. Si se mira ca nu evolueaza. Solutia ar fi ca cei care simt ca e ceva gresit in cercul lor de prieteni sa puna mana si sa isi schimbe anturajul. Do it.
In general anturajul se mosteneste sau se creaza. Oamenii pe masura ce inainteaza in viata isi fac cercuri de prieteni. Prieteni de la generala, liceu, facultate, munca, etc. Dar unii din ei evolueaza, majoritatea stau pe loc. Daca este sa te uiti statistic, anturajul reprezinta majoritatea oamenilor.
Intotdeauna, oamenii care vor sa mearga mai departe simt nevoia sa vorbeasca cu oameni aspirationali, cu oameni cu aceleasi valori cu ei, cu oameni de la un nivel mai mare. Oameni care, dupa ce vorbesti cu ei, simti cum iti creste creierul, cum vezi noi posibilitati, noi orizonturi. Oameni care te inspira si care te fac sa vrei sa zbori. Genul asta de oameni exista. trebuie doar sa ii cauti. Unii iti pot deveni prieteni. Altii doar cunostinte. In ambele cazuri, se justifica sa ii cunosti.
Prietenii nostrii sunt o reflectare a noastra.
Apropo, cum se desfasoara o iesire la iarba verde la voi? Discutati idei, concepte? Sau discutii faptice de genul: Am venit cu 80 la ora…. Cred ca m-a luat radarul…. Masina ta cat consuma. … Da-mi si mie mustarul… Carnea asta e bestiala… facem o tabla? da-ti cu crema, ca te prinde soarele…v-am pupat.
Sunt prieteni si prieteni. Unii poate ca sunt buni la suflet si te simti bine cu ei asa cum sunt. Altii poate ca au IQ de 4 cifre, dar sunt handicapati social. Altii poate sunt oameni normali, care se simt bine sa vorbeasca platitudini. Si tot asa. Majoritatea poate sunt de fapt cunostinte, nu prieteni. Dar foarte mult conteaza sa iti imbunatatesti cercul de prieteni daca nu esti perfect multumit. Pentru ca prietenii ti-i faci si ti-i cultivi. Daca nu ii cultivi, ca o gradina, cad in paragina. Si e pacat.
Tot ce conteaza este sa ai persoane cu care sa poti sa cresti impreuna, cu care sa ai ce sa faci impreuna si cu care sa va ajutati, sa va faceti viata mai frumoasa.
Stiti filmul “Forrest Gump”, cu Tom Hanks? E un film foarte cool, despre un tip cu IQ de 76, care se bucura de viata, vede partea plina a paharului si care reuseste sa faca foarte multe lucruri, care il implinesc.
Este un film extrem de inspirational. Te uiti la omul ala, nu dai doi bani pe el la inceput, dar pe urma iti dai seama ca te inseli. Aparentele inseala.
Acel film spune ceva despre reusite in viata si relatia lor cu IQ-ul respectivei persoane.
In general, nu exista o relatie direct proportionala intre IQ si succesul unei persoane in viata.
Si un corolar al acestei “teorii” – In general, nu exista o relatie direct proportionala intre IQ si fericirea unei persoane.
Sunt cateva aspecte care merita discutate.
#1. ce inseamna success in viata. Pentru unii inseamna sa castige multi bani (si cuvantul “multi” poate sa difere enorm, in functie de asteptarile omului respectiv). Pentru altii inseamna faima. Pentru altii inseamna sa aiba satisfactia de sine ca au ajutat niste copilasi sa invete limba franceza. Societatea ne implanteaza in cap niste modele, pe care incercam sa le atingem, intr-un spirit de turma mai mare sau mai mic
#2. de ce unii ating succesul mai usor decat altii? Si de ce IQ-ul nu este un factor hotarator. Educatia ne spune ca logic, cu cat esti mai destept, cu atat ai sanse sa reusesti mai multe in viata, corect? Sunt exemple nenumarate, prin care oamenii mai needucati sau mai prosti au joburi mai prost platite si automat sunt categorisiti ca ne-avand succes. Pe de alta parte sunt milioane de oameni cu facultate (care teoretic sunt mai destepti decat cei fara facultate, nu? 🙂 ) si care castiga 2 lei pe luna.
Determinarea si ambitia sunt factori mult mai puternici in obtinerea succesului decat IQ-ul. Asa, sunt foarte multe genii pustii. Branza buna in burduf de caine. Care au creier, dar sunt lenesi. Si atunci successul lor este sub-optim. Pe cand sunt foarte multi oameni fara veleitati de IQ de 150, care au ambitie si care reusesc prin persistenta sa castige ceea ce altii nu reusesc. Evident, ca sunt si mai multi oameni cu IQ mic care sunt si lenesi si atunci aceasta combinatie devastatoare ii face sa fie paraleli cu succesul.
Conteaza sa ai acel foc interior, in stomac, care sa il simti ca e acolo, si care sa iti dea energia sa FACI lucruri, sa te misti, sa evoluezi. Pana la urma evolutia personala este… personala. Tine de tine sa mergi mai departe, fara sa stai si sa analizezi orice detaliu, orice sansa ca activitatea ta sa dea gres.
Un bun prieten care a facut MBA-ul a zis ca ii pare rau, ca facand aceasta forma de educatie superioara l-au invatat sa vada intr-o potentiala afacere milioane de motive pentru care ea nu va merge. MBA-ul ajuta foarte mult optimizarilor proceselor existente si mai putin partilor aventuroase, inovative.
Asadar, daca vrei sa iti atingi visurile, nu mai sta. Du-te catre ele de acum. Nu mai astepta. Alearga catre ele. Timpul este limitat 🙂
Stiti bancul cu limbricul? E cam dubios, dar are o morala foarte importanta.
Unii din prietenii nostrii il stiti, ca v-am delectat cu el cu alte ocazii 🙂
Si ca sa nu oripilez si pe cei care sunt persoane sensibile, o sa ii rog pe cei care vor sa afla bancul, sa ne spuna la go-arond-startevo.com si il trimitem pe mail. Eu zic ca merita 🙂
Cred ca aceasta teorie personala o sa fie una din contributiile noastre la istoria umanitatii 🙂 Este o teorie testata pe pielea noastra, a fost demonstrata si atunci merita sa fie promovata mai departe, poate te ajuta si pe tine.
Ce zice aceasta teorie: In viata ai cateva momente care sunt cruciale. Intalnesti oameni wow care te inspira, intri la facultate, da o masina peste tine, ai o idee geniala, obtii un contract deosebit, iti intalnesti viitoarea nevasta, etc.
In functie de deciziile pe care le iei, aceste puncte cruciale din viata ta, devin puncte de inflexiune, care te pot duce in mai multe directii.
Ideea geniala este ca poti IN MOD CONSTIENT sa iti cresti numarul acestor puncte de inflexiune, care sa te ajute sa evoluezi mult mai accelerat decat ai visa vreodata. Cu alte cuvinte, sa iti faci norocul cu mana ta.
Cu totii spunem ca X-ulescu a avut noroc in anumite circumstante, noroc care l-a propulsat mai departe. Dar nu vedem ca si noi daca vrem, putem avea asemenea puncte de inflexiune zilnice! Nu doar de 3 ori in viata! Tine de noi sa ne crestem sansele 🙂
Sa abstractizam putin, de dragul exemplului:
Ex 1: Sa zicem ca puneti mana pe telefon si formati un numar telefon aleatoriu. Raspunde cineva si intrati in vorba. S-ar putea ca la capatul celalalt sa fie o persoane pe care sa o cuceriti cu farmecul dvs personal si sa va deschida noi porti in viata sau cariera. Doar ca ati format un numar aiurea, din greseala sau nu.
Ex 2: Sa zicem ca sunteti singuri si vreti sa agatati o persoana de sex opus. Daca va cresteti numarul de incercari de agatare, statistic vorbind, sansele ca cineva sa va pice in mreje cresc direct proportional. La fel daca trimiteti CV-uri. Una e sa trimiti 5 CV-uri intr-o luna si sa te miri ca nu te suna nimeni si alta e sa trimiti 1000 CV-uri. La fel si in vanzari. Si in enorm de multe alte domenii.
Ce iti sugeram noi? Creste-ti singur numarul de puncte de inflexiune personala in domeniile care te intereseaza. Pentru ca atunci o sa ai sanse infinit mai mari sa reusesti ceea ce iti propui 🙂
Hai sa ne jucam putin cu termenii din dictionar. “Este bine sa fii lacom.” 🙂 Si in acest moment multa lume habotnica spune “Huo! Pacatosule! O sa arzi… O sa… Vino pe calea cea buna, etc”
Da, eu personal (Noro), consider ca e bine sa ai un grad oarecare de lacomie. Nu foarte mare, dar suficient de mare cat sa VREI MAI MULT.
In plus, termenul “Lacomie” este unul cu conotatii foarte urate. Dar nu e adevarat. Lacomia nu tine DOAR de bani si avaritie, asa cum s-a incetatenit. Lacomia inseamna sa vrei mai multe, sa faci mai multe lucruri, sa ai aspiratii mai mari si sa te dezvolti personal si pe cei din jurul tau.
Motivul #1: Cercetatorii au aflat ca persoanele lacome fac mai putin Altzheimer, pentru ca isi tin creierul ocupat sa macine tot timpul idei de cum sa mai faca ceva. Pe cand cei care erau zen si nu se gandeau la foarte multe lucruri au lasat creierul sa se ramoleasca.
Motivul #2. Persoanele lacome reusesc sa faca mult mai multe lucruri. Au realizari mai mari si satisfactii mai mari. Aici este si un dezavantaja, ca lacomia presupune o stare de frustrare continua latenta, dar care este satisfacuta din cand in cand de realizarile personale. Conteaza sa fii o persoana puternica si sa iesi pe plus (adica bucuria data de realizari sa fie MULT mai mare decat frustrarea necesara continuarii drumului).
Unii prefera sa fie lacomi sa castiga mai multi bani. Altii sunt lacomi sa ajute cat mai multi oameni. Altii sunt lacomi sa invete cat mai mult. Altii sunt lacomi dupa recunoastere. Altii sunt lacomi dupa invataminte. Altii sunt lacomi sa realizeze cat mai multe lucruri, ca sa se simta impliniti sufleteste.
Motivul #3. Poti ajuta mult mai multi oameni. Daca reusesti sa ai mai multe, la un moment dat poti sa dai mai multe celor din jurul tau. Si atunci devii lacom sa faci bine aproapelui tau. Si asta e un lucru superb, care iti da foarte multe satisfactii personale 🙂
Te-am convins sa fii putin mai lacom? Sa vrei mai multe de la viata? Si daca nu iti place termenul lacom, inlocuieste-l cu unul mai frumos 🙂
Tu cati bani castigi pe luna? 500 eur? 1000 ? 5000? 50,000? Te intereseaza cat castigi? Pe unii din oameni chiar nu ii intereseaza cat castiga (cel putin asa zic ei). Altii sunt focusati foarte mult pe cifre, pe crestere.
Am observat ca majoritatea oamenilor gandesc liniar, la scara mica. Si daca pleaca de la zero, visul lor este zero + 50% din zero, adica tot pe acolo.
Si cand vad pe cineva care castiga cu mult mai mult decat spera ei, gasesc instant explicatia: “Fura” sau “e patron” sau “sigur e ceva dubios”. Sau, cum zicea o cunostinta de-a mea la un moment dat: “Este imoral sa castigi mai mult de 1000 de eur pe luna” Hahahahaha.
Creierul uman are tendinta sa compare lucrurile in functie de cea ce stie. Si daca tot ce stie este universul lui limitat, atunci este foarte greu sa iesi din zona aia. De aceea toti zic “Think big”. Pentru ca daca nu gandesti la scara mare, o sa ai sanse maxime sa ramai la nivelul actual. Si poate ti-ar place sa te dezvolti.
Ce este de retinut este ca de tine depinde cati bani faci. Nu de seful tau. Nu de departamentul de HR. Nu de altcineva. De tine. Vrei mai mult? Du-te si obtine.
Vrei sa castigi 10,000 eur? Go for it. Vrei sa devii milionar? Sa iti zic un secret. Nu o sa ajungi niciodata un milionar cinstit daca esti angajat. Asta e. Puneti-va mintea la contributie si incepe sa muncesti, sa pui caramida peste caramida pentru viitorul tau.
Nu mai pierde vremea. Munceste pentru tine, pentru viitorul tau. Gandeste. Intreaba. Pune-ti mintea la contributie. Fii ambitios si o sa reusesti.
Cu totii frecam menta. Chiar e indicat sa ne luam pauze in acest scop. Problema e ca la majoritatea romanilor, aceasta activitate este cea principala. Suntem campioni la frecat menta, taiat frunza la caini, chill out, relaxare.
Frecatul de menta are 2 conotatii:
1. cand nu faci NIMIC
2. cand nu faci nimic pentru viitorul tau pentru ca muncesti prea mult. Ori ti-e lene sa faci si altceva, ori te pacalesti singur ca TREBUIE sa faci munca de rutina ca sa mananci si tu, ori ca esti prins la zid si esti intr-o rutina continua, care nu se mai termina niciodata si te trezesti cum trec anii pe langa tine fara sa faci nimic notabil. Si atunci, chiar daca muncesti de capiezi, esti la cooperativa “munca in zadar” si se cheama ca freci menta, in loc sa faci ceva care chiar iti place si care sa te scoata din acest ciclu continuu de munca-pat-munca-pat.
Fiecare din noi freaca menta. Este natural. Daca nu ai mai freca menta din cand in cand ai cadea de supra-epuizare. Si atunci frecarea de menta inseamna chill out, relaxare.
Oamenii au o tendinta naturala sa aleaga calea cea mai comoda dintre 2 puncte. Sa iesi din zona de confort nu este … deloc confortabil 🙂 De aceea, 99% dintre noi prefera sa stea acolo unde se simt bine si sa prefere sa traiasca cu frustrarile lor. Si comoditatea este asociata cu frecarea de menta. De aceea majoritatea din noi traiesc in sclavie. Decarteaza la banci, la viciile noastre, la acoperirea nevoilor de recunoastere sociala, etc.
Societatea in ansamblul ei indeamna la frecat menta. Stiti vorba: “Pauzele lungi si dese, cheia marilor succese”? Foarte putine exemple de succes sunt promovate in presa, si majoritatea canalelor media (reviste, ziare, tv) cu rating urias se bazeaza livrarea de materiale de consum, bazate pe aceasta frecare de menta. Ne place si ne complacem. Asta e, frecatul de menta ne creaza endorfine, care ne stimuleaza centrii placerii. Chiar in cazul celor care muncesc in rutina, sunt frustrati dar nu vor sa iasa de acolo, rutina le creaza o placere, o stare de siguranta poate, care este greu de lasat pentru necunoscut.
Frecatul de menta este o problema nationala si personala. Frecatul de menta este o problema pentru fiecare din noi, care ne impiedica sa ne atingem potentialul.
Dragi concetateni, constientizati ca frecati menta si ati putea sa faceti altceva, mult mai cool, care sa va ajute pe mai multe planuri. Poate vreti sa castigati mai multi bani. Sau sa deveniti buni dansatori pe sarma. Sau sa stiti o noua limba straina. Conteaza enorm sa aveti clar obiectivul si sa nu va lasati lenea naturala sa interfereze cu el. Pentru ca trece timpul, miroase frumos a menta si ne vedem peste 1 an si tot acolo sunteti, cu aceleasi probleme.
NU mai frecati atat de mult menta 🙂 Mai concentrati-va si pe chestiile alea nasoale, care le tot amanati, precum ganditul la viitorul vostru si munca eficienta in a-ti atinge obiectivele proprii. Si o sa va creeze mult mai multe endorfirne pe termen lung:) Bafta .
Te vezi cu o cunostinta veche dupa cateva luni. Inexorabil, apare intrebarea “Si tu ce mai faci?”. Si in proportie de 80% raspunsul este NIMIC DEOSEBIT, cu variatiunile NU MA LAUD CU NIMIC sau TOT, CUM MA STII… sau MUNCA MULTA. (asta cu munca multa si eu o mai zic cateodata 😛 )
Cat de trist poti sa zica o persoana lucrul asta?!?! Adica a trecut 1 an de zile de cand nu s-a mai vazut cu respectivul si ea NU A FACUT NIMIC care sa merite mentionat? Nu are nici un proiect de suflet? Si-a pierdut viata? A frecat menta? A vegetat, asteptand sa treaca viata? Cat de trist poate sa fie lucrul asta? Sa recunosti in fata altuia ca a mai trecut 5% din viata lui/ei, fara sa ai nimic vrednic de a fi mentionat?
Viata e atat de scurta si trebuie traita la maxim. Ar trebui sa avem tot timpul ceva care sa merite impartasit cu altii. Cand raspunzi la aceasta intrebare cu “NIMIC” asta de fapt inseamna ca iti recunosti gradul de fericire din viata ta. Ti-e rusine cu ce ai facut, adica cu Nimic.
Oamenii care sunt fericiti cand isi tin mintea ocupata cu ceva. Cand au un proiect care ii inspira la care adera. Salveaza balenele. Aduna peturile aruncate de concetatenii nesimtiti prin padurile patriei. Sprijina eutanasierea cainilor vagabonzi. Sau dimpotriva, lupta impotriva ei. Sau isi fac o afacere mica. Sau ajuta batranelele sa treaca strada. Sau se apuca de dansat salsa cu Wilmark. Ideea e sa ITI PLACA sa faci ceva si sa te mandresti cu asta. Sa fii viu. Sa arati ca ai energie si o pui in slujba unui ideal, oricare ar fi el.
Unii prefera sa zica “In ultima vreme am inceput un proiect prin care ajut oamenii sa fie inspirati sa munceasca sa isi atinga visurile” – adica noi 😛
Altii prefera sa zica “M-am apucat de o pasiune mai veche, fotografie de peisaje. Stai sa vezi ce poze faine fac”.
Orice ar fi, va rugam: gasiti-va ceva ce va place si faceti-l. Si spuneti-le si altora. Gasiti-va un vis si urmati-l. Nu mai pierdeti vremea. Si veti fi inspirationali si pentru altii. Si voi veti fi mai fericiti si mai impliniti sufleteste.
Si data viitoare cand te mai vezi cu o cunostinta si face “greseala” sa te intrebe ce ai mai facut in ultima vreme sa incepi sa turui 🙂 Si ea va zice “wow, vreau si eu”. Asta inseamna a inspira 🙂
PS. mai sunt si cei care la intrebarea “ce ai mai facut in ultima vreme” raspund: copii, m-am casatorit, am emigrat in canada, etc. In lipsa de altceva, sunt bune si astea 🙂
Da, nu am tras nimic pe nas. 🙂 Chiar ma bucur ca e luni. Sincer! Sa va zic de ce.
Ati observat noi romanii cum ne bucuram cand vine weekedul si ne intristam cand vine luni si mergem la munca? Nu vi se pare penibil? Sa traim o saptamana intreaga in speranta a 2 zile de relaxare? Nu vi se pare ceva gresit aici?
In aceiasi nota discordanta, nu vi se pare gresit sa mergi la SCARBICI? Pentru ca daca te duci la SCARBICI, unde te duci in sila, unde e un chin pentru tine, inseamna ca iti irosesti viata. Ca esti intr-un loc unde nu iti place sa fii. Dar de ce naiba mai esti acolo? Ti-e lene sa pleci in alta parte unde chiar iti place ceea ce faci? Sau esti prea batran sa te angajeze cineva? Sau nu ti-ai pus problema? Sau nu ai gasit inca ceva mai bun? Si rabzi la scarbici pana atunci?
Acum cativa ani eram in Italia si vorbeam cu cineva si m-a socat cand mi-a zis duminica, in loc de “Un sfarsit de saptamana frumos, atat cat a mai ramas din el :)” (asa cum as fi zis eu), omul a zis “Un nou inceput de saptamana superb“. Omului aluia chiar ii placea sa munceasca. El mergea la hobby, nu la scarbici. The lucky bastard 🙂
La fel e si fostului meu coleg de la Neogen, Andrash Nagy. Cand toata lumea zicea “Thanks God it’s Friday”, el se intrista. Si luni se bucura, ca si mine, ca incepe o noua saptamana plina de oportunitati, in care ii placea cea ce face.
Asta e secretul. Daca iti place cea ce faci in timpul saptamanii, ziua de luni este superba. Daca nu iti place, inseamna ca ai o problema. De ce nu faci ceva sa o remediezi? 🙂
Si atunci cand cineva iti ureaza o zi de luni superba, sa nu il injuri printre dinti? 🙂
Asadar: Noi, la StartEvo, va dorim o zi de luni superba. Urmata de una de marti superba. Si tot asa. Va uram sa faceti ceea ce va place. Sa va traiti viata frumos, plina de culoare si de inspiratie 🙂
Saptamana trecuta am fost la URA (Universitatea Romana Americana), la invitatie unui profesor de acolo, sa tin o mica prelegere de aprox 2h studentilor de la marketing.
La un moment dat, le zic studentilor ca pot sa ii invat cum sa faca bani online. Atunci o domnisoara ma intreaba neincrezatoare, daca am alte sugestii in afara de videochat :))
Da, aveam si alte sugestii:) Si pentru ca mi se pare interesant sa le sharuiesc si aici.
1. munca angajata (daca stii meserie si esti serios) te poti oricand angaja sa faci munca pentru o companie. de la programare la editare foto. De la dezvoltare de comunitati la project management. De la webdesign la webstrategy. Iti vinzi timpul pentru bani. E bun pentru antrenament.
2. vinzi chestii online (no brainer). De la okazii, zumzi, situri de anunturi, etc. Spui: “Vand chiloti”, iti pui anuntul cat mai vizibil in calea targetului tau si o sa iti sune telefonul. Simplu. Deja, daca ai un inventory mai mare, iti pui chilotii pe categorii in propriul site si in continuare iti promovezi cateva produse pe celelalte canale
3. faci siteuri pentru trafic pe care le monetizezi prin publicitate: adsense, CPA, CPM, depinde de calitatea lor, trafic, target, etc
4. dai consultanta la altii de cum sa se optimizeze pentru online. sa aiba trafic mai mare, conversie mai buna, vanzari mai mari, etc
Si daca mai punem si video-chatul, gata, s-au facut 5 idei 🙂 Daca vreti mai multe, google sau intrebati-ne pe StartEvo.
Am vorbit unele persoane carora le-am aratat StartEvo si ne-au zis: foarte frumos, dar X sau Y pe care i-ati filmat nu sunt foarte inspirationali. De ce ii filmati? Mai bine filmati oameni precum pe Z si W.
Pe de alta parte am vorbit cu alte persoane care au zis exact pe dos. X si Y rulz si Z si W nu le tresare inima.
Pana la urma, chestiunea asta cu inspiratia este la fel ca frumusetea. “The beauty is in the eyes of the beholder” – cum zice englezul. Persoanele model in Romania sunt model doar pentru unii. Asa este si normal. Nu ai cum sa ii multumesti pe toti. Nu toti vor sa fie businessmeni de succes sau actori de calibru, sau dansatori pe sarma de talie mondiala.
Pe de alta parte, nu exista modele absolute. Adica este o prostie sa zici ca imi place de X si pentru ca este idolul meu in viata as vrea sa fiu EXACT ca el. Nu ai cum. Ideea e sa te inspire intr-un anumit domeniu, de la care sa tragi anumite invataminte care sa te ajute sa cresti si tu acolo.
Multi din modelele patriei noastre au avut defecte mai mari sau mai mici: au fost ba prea normali, ba alcoolisti, ba spagari, ba gagicari, ba introverti si uraciosi, ba implicati in politica, ba neimplicati in politica, ba au avut un cos pe nas, etc …. Sau nu stiau sa vorbeasca in public sau vorbeau cu greseli gramaticale. Fiecare din aceste modele inspirationale NU A FOST si NU ESTE perfect. Cum ziceam, ideea e sa iei ce iti convine de la fiecare si sa nu mai fim carcotasi de dragul carcotasiei.
Mai este inca un aspect: fiecare din noi, oricat de sus sau de jos suntem pe ierarhia modelelor, avem o poveste care poate sa inspire pe altcineva. Poate sa fie pe vecinul de bloc sau baba veta de la sifoane, dar fiecare din noi are acest porential inspirational.Daca StartEvo poate sa scoata la suprafata acest potential, atunci ar fi bine pentru toata lumea, nu?
Concluzia noastra, a fondatorilor StartEvo, este ca momentan sa oferim o plaja mai larga de oameni care au demonstrat ceva in viata si care au ceva interesant de spus, care sa ajute pe altii. Pe unii nu o sa ii placeti, pe altii da. Asta e, alegeti si voi la ce va uitati. Daca una peste alta va ajuta, atunci misiunea noastra e atinsa 🙂
Si poate, pe termen lung o sa ne mai formam si noi mana, sa vedem care sunt acele persoane care au mai mult de spus 🙂
Trecand peste conotatiile dubioase ale acestei afirmatii, adevarul asta e. In lumea asta nu te poti baza pe nimeni. Si daca o faci, si te astepti sa primesti de la x sau y ceva gratuit, pentru simplu fapt ca tu consideri ca meriti acel lucru, denota un grad ridicat de inocenta.
TU esti singura entitate in care poti avea incredere. TU stii ca daca faci ce tine de tine, o sa beneficiezi de roadele acelui lucru. TU stii ca daca pui tu mana si faci tu un lucru, o sa beneficiezi de el.
Acum cativa ani, am avut o perioada de idealism ca acum si am fost la un rector al unei institutii mega prestigioase din Romania, caruia i-am propus sa ii facem GRATUIT pentru studentii lui, la el in ograda, sesiuni de pregatire a lor pentru piata muncii. Sa invatam oamenii sa isi faca CV-ul, sa stie cum sa se prezinte la interviu, sa stie ce sa invete, etc. Aduceam experti din zona de HR, care veneau sa explice ei studentilor. O implicare gratuita in comunitate, pentru ca ne placea sa ajutam. Ce vroiam era doar sa ne dea o sala unde sa facem aceste traininguri gratuite.
Raspunsul socant, definitoriu pentru societatea romaneasca: “Nu este in curicula de invatamant. Nu se fac!”.
De aceea va zic, dragii nostrii, nu va astepti de la nimeni. Faceti-va viitorul vostru cu mana voastra, ca altfel o sa aveti o surpriza neplacuta in viata. 🙂
De multe ori am ajuns la concluzia ca cea mai mare piedica in atingerea obiectivelor personale suntem chiar noi insine. Ori ca nu suntem constienti de propriile noastre puteri. Ori ca nu avem incredere in noi. Ori ca ne este lene sau frica. Noi suntem principala piedica.
Doar ca este o SINGURA problema. Majora.
Ca noi insine suntem inconstienti ca noi suntem problema. (Si nici nu vrem sa recunoastem ca noi suntem de vina:)) Foarte putini din oameni sunt constienti de asta. Restul prefera sa gaseasca alti acari pauni. Guvernul, parintii, vecinii, sistemul de educatie prost, conjunctura, baba Geta si oricine, toti ceilalti sunt de vina pentru esecurile si problemele noastre, numai noi nu. Ati vazut cand 2 masini se lovesc in trafic. Cel vinovat incearca sa gaseasca scuze si sa zica ca e vina celuilalt.
Constientizarea faptului ca tine de noi insine sa rezolvam enorm de multe lucruri este un pas enorm in evolutia personala. Sa iesim din inconstienta noastra si sa ne dam seama ca suntem incompetenti si sa devenim constienti incompetenti.
Si stiti ce se va intampla cand omul trece la aceasta faza, de constient incompetent? 🙂 Omul SUFERA. Pentru ca isi da seama ca are un minus care trebuie imbunatatit. Sau nu il duce capul. Sau ca nu are respectiva abilitate. Fiind problema la tine in batatura, e mult mai greu sa recunosti asta, decat sa zici ca e vina altcuiva. Trebuie sa ai destula maturitate sa accepti asta, cea ce este destul de greu de facut. Deci se poate spune ca StartEvo ajuta oamenii sa sufere si deabea pe urma sa isi inceapa sa lucreze pentru atingerea visurilor. Nasol. Problema e ca alternativa este sa stai in continuare asa, frustrat. Asta e, multi asa vor sta. E natura umana. 🙂
Pasul urmator va fi sa trecem de la incompetenta la compententa. Si atunci multe din problemele noastre isi gasesc rezolvarea.
Zilele trecute am fost pe la Jon Stamanichi, mentorul unora din noi. Dupa vreo 2 ore de vorbit diverse lucruri, de la macro-economie, geopolitica, trenduri si altele, am reusit sa il convingem sa il filmam pentru 10 minute (acum este la prelucrat filmuletul si cat de repede o sa il punem sus)
Aceasta trecere de la inconstienti-incompetenti la constienti-incompetenti este una din teoriile dansului, si care am identificat-o si pentru noi, care incercam sa ajutam oamenii sa evolueze cu StartEvo
Recunosc, ne-a luat valul. 🙂 De 3 saptamani de cand am inceput serios StartEvo, ne-a luat valul. Adica am primit atat de multe felicitari pentru acest proiectel, incat am alocat din ce in ce mai mult timp.
Si am vazut cum eforturile noastre sunt rasplatite de multumirile oamenilor. Faptul ca ii/va putem ajuta ne da o energie foarte mare. Credem ca e chiar adevarat treaba aia cu karma pozitiva, ca atunci cand ajuti pe cineva, ti se intoarce inzecit. Asta am vazut-o pe pielea noastra in majoritatea cazurilor (intradevar, mai este o vorba antagonica, ceva cu facerea de bine e ceva legat de mame, dar asta e intr-un procentaj infim 😛 )
Si cum aceasta idee StartEvo o imbunatatim constant, astfel incat sa ajutam cat mai multi oameni sa fie inspirati, azi am fost inspirati sa ne identificam clar misiunea noastra:
Suntem FURNIZORI DE INSPIRATIE.
Si tot ce facem noi se invarte in jurul acestei idei: furnizarea de inspiratie, care sa te ajute sa evoluezi mai repede, accelerat.
– filmam pentru voi persoane care sunt sursa de inspiratie
– va dam in fiecare zi sfaturi interesante, de la persoane destepte, care stiu ce vorbesc
– o sa va dam diverse alte surse de inspiratie in curand 😉
– va dam sfaturi (noi si cei mult mai destepti decat noi, care au agreat sa va ajute sa fiti inspirati
– va dam feedback pe CV
VREM sa fiti inspirati. VREM sa fiti inspirati sa va luptati sa va atingeti visele. Sa fiti impliniti. Sa va umplem de energie. Sa va aducem la nivelul superior.:)
Asa ca facem si noi ce credem de cuvinta sa va ajutam. Ce ne duce capul 🙂 Daca aveti sugestii, suntem aici pentru voi. Spuneti-ne si vedem pe care le punem in practica 🙂 Spune-ne cum te putem ajuta mai mult. Sa iti furnizam mai multa inspiratie 🙂
Stiti intrebarea clasica de la interviuri, “Cum te vezi peste 10 ani?“. Ei bine, acum aceasta intrebare devine din ce in ce mai prosteasca.
Inainte, in vechea paradigma, cand lucrurile erau mult mai predictibile, facea sens sa pui aceasta intrebare de control, sa vezi care sunt nazuintele omului. Poate viziunea lui despre viata nu corespundea cu jobul respectiv. Poate vrea sa devina director de marketing. Poate vrea sa devina saltimbanc la circ. Poate vroia sa devina guru yoga. Sau pur si simplu vroia sa devina “Un bun profesionist in domeniul lui de activitate, apreciat, care sa isi ajute compania sa creasca solidar”. Bullshit 🙂
Ulterior, cand lucrurile au inceput sa se schimbe din ce in ce mai repede, beneficiul intrebarii se schimba. Din raspunsul omului urma sa vezi cum gandeste, sau efectiv ce reactii are. Stiu multi intervievatori care, foarte fini psihologi, pun intrebari superdubioase, care ies din standard, doar ca sa vada cum reactioneaza omul. De genul “Esti o persoana foarte sexy. Nu crezi ca ai putea sa te folosesti mai mult de asta in cariera?” 🙂
Dar, acum, in conditiile in care lucrurile se schimba cu o viteza uluitoare, gradul de predictibilitate dispare. Si cine zice ca se vede intr-un anume fel peste zece ani si este sigur ca asa o sa se intample, ori este inocent, ori este intr-un domeniu in care timpul sta pe loc (adica palmas la tara, unde lucreaza glia stramoseasca)
Nimic nu mai este sigur. Nici aurul, care era un etalon al stabilitatii. Nici titeiul. Nici joburile. Nici imobiliarele (haha, imobiliarele). Nici valuta (dolarul a pierdut 95% din valoarea sa in ultimii 100 de ani). Nimic. Totul e modificabil.
Deci, probabil ca un raspuns bun la intrebarea “Cum te vezi peste 10 ani” este ” O sa ma vad adaptabil sau mort” 🙂
Wow, ce titlu pompos am gasit pentru acest post 🙂 Dar, din toata experienta noastra de viata, din invatamintele trase, urmatorul este cred ca unul din cel mai valoros.
LEGEA NUMERELOR MARI
E spectaculos de simpla. Cu cat faci mai multe eforturi, cu atat sansele ca respectivul outcome sa se intample cresc PROPORTIONAL. E statistica pura.
Trimiti 5 cv-uri la companii, ca sa te angajeze si te miri ca nu te-a sunat nimeni? Ghinion fratello. 🙂 Ia trimite 100! Sau mai bine trimite 1000. Fii ca un pitbull, organizat si metodic, care isi stabileste un obiectiv si nu se lasa pana cand nu il bifeaza.
Ia trimite tu 1000 de CV-uri si pe urma vezi daca te suna cineva. Sansele de a fi sunat cresc proportional cu efortul facut.
(evident, daca ai CV-ul praf sau idiot facut, atunci trebuie sa te chinui mult mai mult ca sa fii sunat decat daca il faci cu cap)
Va aduceti aminte desenele animate cu Willy coiotul si cu pasarea aia care facea Bip Bip si fugea foarte repede( Road Runner parca). Sau Tom si Jerry. Incercau ceva ca sa isi prinda cina, erau foarte aproape si o lasau balta, incercand alta solutie haioasa. Daca ar fi aplicat legea numerelor mari, ar fi reusit sa il prinda si sa il manace. Hei, de fapt a si facut-o 🙂
Vorbeam zilele trecute cu cineva despre StartEvo. Ii povesteam ca vrem sa ajutam oamenii, sa fie inspirati, sa vada ca sunt tone de modele de success pe langa noi, care au plecat de la zero si au reusit. Povesteam cu ardoare, cu emotie, asa cum povestim noi (pana la urma suntem primii nostrii fani, nu? 🙂 )
Si povestim, si povestim…. Si la un moment dat, persoana respectiva zice pe un ton sceptic:
“Mda, dar toti vin cu sfaturi, nimeni nu vine cu solutii concrete”
Moment in care discutia s-a incheiat.
Kafka frate. Unii oamenii, foarte multi din pacate, sunt morti, dar inca nu stiu asta. Se asteapta sa le dea statul de toate: bani, masini, joburi, case, educatie, sanatate. Asteptati fratilor… Mai faceti un meeting ceva… Plangeti-va ca viata e nedreapta (chiar asa si e, aici va dau dreptate)… Duceti-va pe la partide, poate va mai dau de alegeri niste ulei, niste faina ceva.
Tu te astepti ca noi la StartEvo, sa iti gasim tie un job? Sa iti muim posmagii? Daca meriti si ma convingi ca esti bun in cea ce faci, POATE ca vreodata te voi recomanda la cineva. Dar altfel NU. Imi pare rau ca te-am dezamagit, draga omule.
Noi aici vrem sa ii ajutam pe cei care vor sa se ajute. Nu vrem sa ii ajutam pe TOTI. Din pacate, in Romania, cam 80% sunt oameni de genul asta, care asteapta, care cred ca li se cuvine, care cred ca daca platesc taxe trebuie sa primeasca ceva in schimb. TREZIREA!!!! ROMANE, TREZESTE-TE DIN SOMNUL CEL DE MOARTE! Si constientizeaza ca nu te poti baza pe NIMENI altul decat tu insuti! Atat. Daca nu iti iei soarta in propriile maini, degeaba….
Ne intristeaza sa vedem genul asta de oameni. Dar ne bucura sa vedem ca sunt alti oameni care merita sa vorbesti cu ei. Care au flacara in ei.
Noi oamenii, romani sau nu, avem o mare problema cu cea ce se numeste ZONA DE CONFORT.
Intram intr-o zona calduta, in care ne simtim in siguranta, in care stim la ce sa ne asteptam si ne este GROAZNIC de greu sa iesim de acolo. Cu totii ajungem in astfel de zone de confort. Chit ca ajungi la un job caldut, sau intr-o relatie calduta, sau ….
Iti place zona de confort. Sau mai bine zis iti place sa alegi zona de confort versus alternativa. Chiar daca tu nu esti multumit perfect, iti place sa ramai aici. Creierul tau iti spune in subconstient “De ce sa te complici, alege calea care O STII DEJA, calea care IMPLICA RISCURI MINIME (pentru ca deja stii ce o sa se intample aici). Nu te duce in lumea larga, unde e plin de oameni rai si de pericole pentru tine”.
Cred ca majoritatea din noi am intrat la job intr-o zona de confort cel putin odata in viata. Hei, pana la urma majoritatea din noi asta si urmarim, nu? Sa ne simtim bine, sa ne petrecem viata intr-un mod placut. Cea ce este ok, daca zona de confort este OK pentru tine si NU vrei mai mult.
Dar am vorbit cu totii cu sute de oameni care NU sunt multumiti de status quo-ul lor, dar nu fac nimic sa iasa din el. Sunt frustrati ca vor mai mult, dar nu vor/pot sa faca mai mult sa obtina mai mult de la viata. Poate de lene, poate de lipsa de motivatie, poate din lipsa de timp, poate din lipsa de prioritati sau poate ca nu stiu cum. Stai si stai si stai acolo, esti frustrat dar nu faci destule ca sa iesi de acolo, sa te duci la MAI BINE. E un cerc vicios.
Sa ne intelegem. Daca esti intr-o zona de confort si esti exact unde vrei sa fii e ok. Felicitari. Ramai acolo. Dar daca simti ca ceva nu e perfect, atunci trebuie sa faci pasul.
Problema e ca e greu sa iesi. Si de aceea e bine sa primesti unul sau mai multe suturi in fund, care sa te scoata din paradigma ta.
Un exemplu. Mersul la sala. 99% din oameni zic ca vor sa mearga sa faca miscare. Sala/aerobic/pilates/innot/etc este o optiune. Doar ca putini chiar merg acolo. Si din cei care merg si mai putini chiar se tin. Rata de abandon este fantastica.
Trebuie ceva ce se chiama AMBITIE si VOINTA ca sa te apuci+tii de ceva care nu este in zona ta de confort. Trebuie unul sau mai multe suturi in fund, care sa te ajute sa te mobilizezi si sa faci cea ce este mai bine pentru tine. Suturile in fund iti ajuta vointa/ambitia. Cu toti avem nevoie de astfel de suturi. Ori ca ni le dau altii, ori ca ni le dam noi.
Oricum ar fi, ideal ar fi sa poti cere aceste suturi de la prietenii tai. “Bai, am nevoie de ajutor. Bate-ma la cap. Hai sa mergem la sala. Da-mi un sfat de cum sa ma angajez in alta parte. Ajuta-ma sa fac pasul X.
Este greu sa iesi din aceasta infama zona de confort. Dar este posibil. Trebuie doar sa vrei sa ceri ajutorul si sa vrei sa te tii. Nu e o solutie care merge 100%, dar e ceva in plus.
D’aia la Evolutia Personala Accelerata, noi, cei de la StartEvo, te sfatuim sa iti iei un partener, cu care sa va motivati reciproc. Chit ca este un partener de mers la sala. Sau un partener de business. Sau un partener de viata. Conteaza sa ai pe cineva care sa traga de tine, cand tie ti-e greu sa iesi din zona ta de confort. Si tu sa ii intorci favorul.
Eventual, poarta un tricou cu un “Kick my ass” metaforic 🙂 Daca merge, de ce nu:)
Mai demult, pe cand lucram pentru Coca-Cola, am fost la un training foarte fain, legat de perceptia oamenilor. Si atunci am vazut ca perceptia de cum suntem NOI perceputi de altii este de multe ori diferita de realitate. Si tot atunci am constientizat ca poti sa treci prin viata anonim, doar supravietuind, sau poti sa faci o diferenta pentru cei care te cunosc.
Asa ca ne-am pus problema atunci “Cati din cei care ne cunosc stiu la ce suntem buni”. Pentru ca in societatea de azi, daca nu iti faci conexiuni, nu ai cum sa evoluezi. Si daca ai conexiuni (prieteni, cunostinte), cat la suta din ei o sa te sune pe tine cand au un anumit gen de probleme/intrebari.?
Adica, sa presupunem ca esti un instalator. Prietenii te suna sa ii rezolvi cand este cazul? Sau te recomanda altor prieteni de-ai lor care cauta un instalator? Sau nu, pentru ca esti neserios. Sau cati nu te recomanda ca habar nu au ca tu te pricepi la instalatii sanitare, pentru ca NU AI COMUNICAT bine la cea ce esti bun?
Conteaza enorm ca toti cunoscutii tai sa puna semnul egal intre tine si cea ce esti bun. Pentru ca asta inseamna mai multi bani, mai multa recunoastere, mai bine. Sa devii un xerox, un adidas. Clar te-ar ajuta, nu? Chiar daca tu NU esti cel mai bun instalator din lume. E suficient ca esti serios si nu ii faci de cacao pe respectivii care te-ar recomanda, corect?
In aceiasi ordine de idei, iti poti pune intrebarea “Tu cat de inspirational esti pentru prietenii tai?”.
Cati din cei care te cunosc se uita la tine cu stima? Chiar, cati? 1, 3, 7, 23? Toti? Niciunul? Nu ti-ar place sa fii inspirational pentru ei? Sa le faca placere sa fie in preajma ta, sa le ridici spiritul? Sa plece de la tine energizati?
Noua, la StartEvo, sincer, ne-ar place sa ajutam toti fanii nostrii sa fie inspirationali pentru cei din jurul lor.
Chit ca au o ambitie nemasurata. Chit ca au o putere fantastica sa treaca peste greutatile vietii. Chit ca au invatat sa danseze pe sarma pentru ca au vrut. Sau ca au plecat prin lume sa experimenteze si sa iti traiasca viata. Poti pentru atat de multe lucruri sa fii inspirational pentru altii, incat e foarte usor. Trebuie doar sa vrei.
Pune-ti aceasta intrebare. Oare eu sunt aspirational? Sau in vreun domeniu anume din viata mea, sau cu un moment anume din viata mea, reusesc eu sa inspir cel putin alta persoana, sa evolueze?
Daca raspunsul la aceasta intrebare este DA, felicitari. Daca raspunsul este NU, transforma-l in NU INCA 🙂 Si apuca-te sa faci ceva in aceasta directie. Pana la urma, e bine sa fii inspirational, nu?
Noi romanii suntem o natie la care conteaza ENORM ce zice lumea. Trebuie sa facem anumite lucruri de la parastase la nunti, de la imbracat pana la cum construim o casa asa cum credem noi ca va aproba lumea.
Si e interesant ca tot noi zicem ca NU ne intereseaza ce zice lumea. Deci se cheama ca suntem ipocriti, intr-o anumita masura. 🙂
Foarte multi oameni se tem atat de mult de ce zice lumea, incat sunt blocati intr-o inertie foarte periculoasa. Incearca sa nu iasa in fata. Pentru ca e periculos daca lumea te ia la ochi, si doamne fereste, nu am vrea asta.
Atata timp cat oamenii sunt interesati de ce zic si cred altii, nu vor fi niciodata liberi. Necesita o rupere de aceasta presiune psihologica, ca sa poti sa evoluezi.
Toti oamenii care credeau ca pamantul e plat l-au crezut nebun pe Galilei (l-au si ars pentru asta). Toti oamenii credeau ca Columb e dus cu capul. Toti credeau ca primul om care va urca fara masca de oxigen pe Himalaya o sa moara. Sefii de la IBM credeau ca calculatoarele nu au viitor. Si tot asa. Daca e sa ne uitam la cei multi, nu o sa mai evoluam niciodata. Marea masa sunt o forta retrograda.
Cea ce conteaza este ce zici TU. Nu trebuie sa iti pese ce zic altii. Punct.
KIDIBOT este platforma educationala care ii motiveaza pe copii sa vrea sa citeasca mai mult. Ei raspund la chestionare, dovedesc ca au citit anumite lecturi si castiga puncte cu care isi ajuta echipa sa lupte impotriva CROCOBETILOR (niste extraterestrii nesuferiti care vor sa cucereasca Pamantul prin lene si prostie). Intrati acum pe www.kidibot.ro.
Va mai aduceti aminte cand erati mici si unora din noi ne placea sa ne jucam cu copii mai mari? Era mai cool, aveai de invatat mai multe de la ei, era inspirational. Vroiam sa evoluam mai repede, sa ne facem mari 🙂 Oare de ce nu mai avem aceleasi dorinte si acum, cu aceiasi intensitate? Oare de ce multi din noi nu vor sa se joace cu “copii” mai mari si acum?
Stiti filmul “Forrest Gump”, cu Tom Hanks? E un film foarte cool, despre un tip cu IQ de 76, care se bucura de viata, vede partea plina a paharului si care reuseste sa faca foarte multe lucruri, care il implinesc.
Stiti bancul cu limbricul? E cam dubios, dar are o morala foarte importanta.
in domeniile care te intereseaza. Pentru ca atunci o sa ai sanse infinit mai mari sa reusesti ceea ce iti propui 🙂
Hai sa ne jucam putin cu termenii din dictionar. “Este bine sa fii lacom.” 🙂 Si in acest moment multa lume habotnica spune “Huo! Pacatosule! O sa arzi… O sa… Vino pe calea cea buna, etc”
Tu cati bani castigi pe luna? 500 eur? 1000 ? 5000? 50,000? Te intereseaza cat castigi? Pe unii din oameni chiar nu ii intereseaza cat castiga (cel putin asa zic ei). Altii sunt focusati foarte mult pe cifre, pe crestere.
Cu totii frecam menta. Chiar e indicat sa ne luam pauze in acest scop. Problema e ca la majoritatea romanilor, aceasta activitate este cea principala. Suntem campioni la frecat menta, taiat frunza la caini, chill out, relaxare.
Te vezi cu o cunostinta veche dupa cateva luni. Inexorabil, apare intrebarea “Si tu ce mai faci?”. Si in proportie de 80% raspunsul este NIMIC DEOSEBIT, cu variatiunile NU MA LAUD CU NIMIC sau TOT, CUM MA STII… sau MUNCA MULTA. (asta cu munca multa si eu o mai zic cateodata 😛 )
Uite 5 idei de cum sa faci bani din online:
