L-am rugat pe Nick Vujicic, un om extrem de inspirational, mai ales ca nu are maini si picioare, sa ne dea un scurt interviu despre ce il motiveaza pe el. Care e succesul pentru el?
– credinta in Dumnezeu
– Yes, i have a positive perspective
– Yes, never give up
– Yes, focus on what u DO have instead of being angry on what you don’t have
Daca vreti sa il vedeti in niste filmulete wow, intrati aici: http://www.lifewithoutlimbs.org/.:)
Pentru unii, întreprinderea privată este un tigru sălbatic ce trebuie împuşcat. Pentru alţii, este o vacă bună de muls. Numai câţiva îşi dau seama ce reprezintă ea în realitate – calul puternic care trage întreg atelajul.
Zoltan Andras, solistul formatiei Sarmalele Reci ne povesteste care a fost secretul succesului sau precum si viziunea sa asupra unei societati mai bune.
Fiecare om se naste intr-o perioada in care i se “potriveste”
” Nu trebuie sa te descurajezi niciodata, sa nu te dai batut, sa iti dai seama de punctele tale forte, sa te folosesti de resurse din jur.”
Am avut noroc ca parintii rudele si cei din jurul meu sa ma incurajeze in tot ce fac.
“Marturisesc ca nu am fost un om foarte muncitor”
Foarte multi oameni nu descopera ceea ce le place. Si asta e o mare problema.
Am stiut ce vreau sa fac: muzica. Am stiut intotdeauna sa merg la tinta.
M-am intimidat la un concert de pian. Dar m-am concentrat si am mers mai departe.
A trebuit sa ma concentrez pe cea ce aveam de facut.
Daca trag linie, in spatele succesului Sarmalele Reci au fost sute si sute de ore de lucru.
Un produs de success e bazat pe foarte multa munca.
Ce faci maine? Maine e duminica. Pai muncesc. Stii ca sunt workaholic.
Si la 11 noaptea, daca imi vine ideea, stau pana o termin.
O idee trebuie sa devina un ideal in viata noastra.
Sa ne autodepasim.
In zilele noastre suntem inconjurati de antimodele: speculanti imobiliari, banci, etc cu prea mult succes facil. Cred ca e important sa constientizam ca un asemenea model nu ne poate ajuta. A fost norocul respectivului.
Cred in meritocratie.
Cred intr-o societate in care oamenii sunt ocupati de evolutia lor personala. Asa vom avea o viata de o calitate mai buna
Mai putin astept de la ceilalti, mai mult ma gandesc ce pot face eu.
Ar trebui sa aspiram catre un model de societate diferit. Sa devenim mai buni, mai intelegatori cu ceilalti.
Nu irosi talentul cu care te-ai nascut. Chit ca este un lucru minor, dar care poate creste f mult.
Exemplu banal – Cineva care e pasionat de traforaj. Daca omul ala lucreaza zi de zi, poate sa devina faimos.
Cu siguranta ca daca fiecare privim viata noastra, gasim asemenea exemple.
Cand iti gasesti un ideal in care crezi foarte mult, viata te incurajeaza in proiectele tale.
Goethe: “daca faci un pas in sensul destinului si destinul face un pas in directia ta” – ii place f mult.
Un interviu extrem de util si motivational, din partea unui om care reprezinta un reper in business-ul Romanesc: Ion Stamanichi. Aceasta mica discutie a avut loc dupa 2 ore in care am vorbit de macroeconomie, de geopolitica, de bursa mondiala, de Fukushima, de trenduri globale si locale. Pacat ca nu a vrut sa il filmam de la inceput. Un film care merita vazut!
Cine sunt eu: “Ion Stamanichi, de profesie inginer. 40 ani experienta, din care 30 ani experienta manageriala.”
In 1990 eram director general la Cico, Pepsi exista de 20 de ani in Romania.
Am trimis o scrisoare in Atlanta, la sediul companiei Coca-Cola si care spunea: “Eu sunt cel mai grozav manager din Ro si va invit sa faceti afaceri in Ro.
Dupa 2 ani foarte fierbinti, prima sticla de Coca-Cola a fost produsa in Ro.
Eram cateva sute de oameni care incepeam o alta viata si care am reusit in relativ scurt timp (1-1.5 ani) sa devenim o elita in lumea afacerilor din Ro.
Din 2000 am devenit consultant pe management pentru diverse firme (firme internationale care vroiau sa intre in Ro) si oameni (sa isi deschida mintea).
Am invatat multe de la viata si din cartile pe care le-am citit.
Fiecare dintre noi are obligatia sa nu duca cu noi aceste cunostinte.
Experienta nu o poti transmite, dar normele, valorile, legile care te-au calauzit in viata ca sa reusesti LE POTI transmite
1. CREDE IN TINE SI IN IDEILE TALE.
Cand crezi in ideea ta, ai 49% din sanse din start. Si trebuie sa construiesti diferenta. Cand nu crezi, pleci de la zero si e mult mai greu.
2. EU NU CRED CA EXISTA OAMENI REBUT
Fiecare om de pe planeta are un har, are aptitudini si oportunitati. Totul e sa stii ce aptitudini ai si sa vezi sansele. Ele apar de cateva ori. Daca iti stii aptitudinile, poti sa iti joci corect sansele care le ai.
3. Majoritatea in romania spun “eu nu am capitalul cu care sa incep” – Nu este ceva mai gresit!
CAPITALUL CU CARE INCEPEM TOTI E LA FEL- Dzeu ne-a dat la toti 24h. Modul cum utilizam cele 24h este ESENTIAL. Putem avea succes sau nu.
Credinta ca “Nimic nu este posibil” – acest sentiment este o EROARE. Politicul poate crea bariere pentru economic, dar ele sunt depasite. Lucrurile serioase sunt reale. Cei care s-au bazat pe speculatii nu se stie daca vor mai iesi vreodata din criza.
Trebuie sa ne utilizam aptitudinile si capacitatea de a munci ca sa facem din visele noastre o realitate. Cum?
Daca vezi ca ceva nu merge in viata ta, opreste-te. Gaseste o modalitate sa sari zidul, sa il ocolesti. Resursa principala e credinta ca TU AI VALOARE si ca NU EXISTA OM REBUT.
Daca v-a placut acest film:
– spuneti-le si altora de StartEvo
– dati-ne un like pe Facebook.com/StartEvo 🙂
– eram student la TCM la Iasi, ma vedeam inginer pana la pensie
– in studentie s-a dus la Opinia Studenteasca. A facut un articol foarte incisiv si a fost publicat. A crezut “cu aroganta” ca este un reporter bun. Dar nu era asa. Urmatoarele 6 luni nu i-au mai publicat nimic 🙂
– si-a pus problema: De ce eu nu am fost publicat si altii nu?
-in ultimul an de facultate a facut un reportaj foarte tare despre hingheri. A intervievat pe hingherul sef al iasului din perioada interbelica, care i-a facut demonstratie de prins cainii cu lasoul. A castigat un premiu.
– s-a angajat la fabrica de avioane din Bacau in oct 89
– in ianuarie 90 a intrat in presa locala. in 91 a inceput sa lucreze cu BBC (10 ani) si dupa care 10 ani la EVZ. Pana in 2001 a fost corespondent Adevarul
– in 2001 s-a mutat in Bucuresti la Adevarul. “Atunci a inceput cea mai placuta perioada a vietii mele, cand nu mai aveam sef. Eram ziarist de investigatii si atat.”
– 2 premii nationale (Clubul Roman de Presa), 2 premii internationale (Columbia University)
– in 2004 a venit la Cotidianul, concentrandu-se sa formeze alti jurnalisti (4 din ei au castigat si ei premii)
– “E bine sa iti fixezi un obiectiv, dar sa nu fii obsedat de el. Daca tu construiesti singur temelia bine, aproape sigur obiectivul initial pe care ti l-ai propus va veni.”
O poveste extraordinara de reusita in viata. Stefan Murgeanu (autorul “Concediaza-ti seful“)
“Am cunoscut succesul şi eşecul şi am lucrat de-a lungul anilor atât ca necalificat pe şantiere sau în depozite, ca barman sau ca vânzător în stradă cât şi ca manager de top în boardul unor companii multinaţionale cu CA de miliarde USD sau ca patron în propria companie, cu 30 de angajaţi şi cu CA de aproape 0.5 M USD.”
– in urma cu cativa ani cautam un job si nu eram sunat inapoi, iar acum sunt contactat fara ca eu sa solicit eu
– inainte editurile nu se uitau la mine, acum se bat ele sa ma publice
– inainte nu gaseam oameni sa fac afaceri cu ei, acum ma cauta ei
– in online, inainte eram ignorat total, acum sunt bagat in seama
Cum am ajuns aici?
Povestea mea incepe intr-un punct zero cand am venit cu hainele de pe mine + hainele curate in bucuresti. Mancam cand puteam, cand cineva la fastfood mai lasa ceva in tava (inainte mi-era jena sa recunosc asta! 🙂 ). Dormeam pe unde puteam.
Cand am primit oferta de angajare, m-am intristat, pentru ca nu aveam cu ce sa ma imbrac, decat hainele de la interviu 🙂
Multa munca si multa consecventa.
Nu poti sa atingi absolut nici un obiectiv daca nu esti constant in atingerea acelui obiectiv
Cel mai important obiectiv este EDUCATIA. Declick – eu trebuie sa ma educ.
Poti sa pierzi casa, masina, orice material, dar educatia ramane.
Norocul meu a fost ca acea cadere a fost atat de mare incat mi-a adus o ambitie la fel de mare
Domnul Roguski, un om care a proiectat SUTE de cladiri reper din Romania, ne propune viziunea asupra trecutului recent din istoria României cu o perspectivă personală. Arhitectul Camil Roguski deapana poveşti despre personaje cunoscute ale politicii autohtone, dar şi despre întâmplări personale legate de contextul socio-politic.
Relatările domnului Roguski, istoric prin atestarea timpului şi a mărturiei la diversele regimuri care s-au succedat în România ultimelor decenii, pornesc de la viaţa bunicului dumnealui, trecând prin cele două Războaie Mondiale şi culminând cu instaurarea comunismului.
Tatal meu a fost profesor de arte plastice.
Eu am trait intre oameni care au muncit toata viata, care au fost saraci. Pentru mine nu e talentul, e munca…
Eu am facut facultatea de arhitectura.
Cand eu m-am nascut, de la Obor pana unde m-am nascut eu erau pomi fructiferi.
Bucurestiul s-a facut din aglutinarea bisericilor cu cimitirele aferente. De aia nu are nici o sistematizare.
Noi suntem cumani, nu latini.
Decebal a fost tradat de un dac.
Mihai Viteazu – o poveste fascinanta 🙂
In istorie, mereu i-am acuzat pe turci ca din cauza lor suntem in urma Europei. Salvarea neamului romanesc a fost facuta de turci. Rusii veneau cu crucea inainte, dar jumate din locuitorii unei tari ii trimiteau in Siberia. Turcii s-au opus (dar lumea nu gandeste lucrul asta).
Eu am fost arhitect.
Am facut liceul Mihai Viteazu.Si pe urma facultatea de arhitectura.
Eram 40 de oameni. Pe toata Romania. Acum sunt 4000! Atatia oameni invata degeaba.
Eu niciodata nu am fost pe un stadion. Decat atunci cand le construiam eu :).
Noi suntem cu stacheta economica cam prin anul 1946.
Eu am facut Cazinoul Victoria.
La facultate am intrat al doilea.
Daca nu intrai la facultate, ajungeai pe front :).
Eu am fost aviator. Am stat o luna in spital ca am fost doborat de un MS (Messerschmit).
Noi lucram si invatam meserie de la profesorii nostrii.
Ca sa fii profesor universitar, trebuia ca intreaga colectivitate sa te declare demn de aceasta functie.
Astazi, ca sa fii profesor universitar e o gluma. Si atunci vrei sa mearga invatamantul bine?
Am fost angajat la Consiliul de Ministri.Am ramas arhitect la ministerul de externe
Am facut toate palatele din Romania (coautor) – Cotroceni, Snagov (pe care multi nu le stiti), Olanesti, Sinaia, cazinoul de la Sinaia, zeci de vile, ARO Brasov, Unirea din Iasi, (vreo 50 de hoteluri pe litoral). Pe vremea aia se muncea!
Azi s-a pierdut idea de munca.
Talentul m-a ajutat, dar un sfert. Restul este munca, de dimineata pana seara.
Raspunderea e importanta! Pe vremea lui Ceasescu, daca greseai, te plesnea, daca mai greseai odata, la inchisoare.
In doua luni nu mai erau hoti (tot apareau anunturi ca fugeau de escorta si erau impuscati).
Dupa razboi era furaciune mare. Dar, ii linisteau cu 2 plumbi intre ochi.
Din cauza asta a ajuns sa imi fie si rusine cat am lucrat. Munca ramane aici, nimeni nu pleaca cu munca dupa el.
Sunt convis ca si peste 200 de ani o sa ramana munca mea. Dar dupa voi?
Carnatarii (ASE) si mincinosii cu diploma (Dreptul) pe vremea mea erau ultimele Facultati cautate. Acum sunt primele. Nu e sustenabil.
Ieri dimineata am fost sa il filmam pe domnul Theodor Paleologu. Un om cu o cultura deosebita (pana la urma, a fost si ministru al culturii la un moment dat:))
Cateva lucruri interesante pe care le spune domnia sa:
– Rezultatele durabile nu se obtin decat prin acumulare
– Trebuie sa ai rabdare sa incasezi esecurile
– In tinerete ii cerea tatalui sau scutiri fictive ca sa poata sa ramana acasa sa citeasca ce vrea el: Platon, Plutarch, Aristotel 🙂
– “La 1 succes am avut 5 esecuri”
– Statea 12 ore in biblioteca sa invete
– un citat in nemteste preferat – “Destepti suntem cu totii, dar trebuie sa fim in stare sa stam cu fundul pe scaun ore intregi”
– “Modelele mele erau Cato si Cicero”
– “Trebuie sa fim pregatiti sa apucam norocul atunci cand se prezinta.”
– la 20 de ani se casatorea, la 21 de ani avea un baiat. Acest lucru presupunea o presiune suplimentara, care l-a maturizat accelerat.
via wikipedia. Theodor Paleologu (n. 15 iulie 1973, București, România) este un eseist, diplomat și om politic român, ambasador al României în Danemarca și Islanda în perioada 2005 – 2008 și deputat de București din partea Partidului Democrat-Liberal în legislatura 2008-2012.[1] De asemenea, între 22 decembrie 2008 și 23 decembrie 2009, a fost ministru al culturii în guvernul Emil Boc.[2]
KIDIBOT este platforma educationala care ii motiveaza pe copii sa vrea sa citeasca mai mult. Ei raspund la chestionare, dovedesc ca au citit anumite lecturi si castiga puncte cu care isi ajuta echipa sa lupte impotriva CROCOBETILOR (niste extraterestrii nesuferiti care vor sa cucereasca Pamantul prin lene si prostie). Intrati acum pe www.kidibot.ro.
Suntem ceea ce facem în mod repetat. Excelenţa, prin urmare, nu este un act, ci o obişnuinţă.
Pentru unii, întreprinderea privată este un tigru sălbatic ce trebuie împuşcat. Pentru alţii, este o vacă bună de muls. Numai câţiva îşi dau seama ce reprezintă ea în realitate – calul puternic care trage întreg atelajul.
Marile lucrări nu se fac prin forţă, ci prin perseverenţă.
Cel care a reuşit să-şi învingă îndoielile şi temerile a învins şi eşecul.
Pe căi înguste, spinoase, la fapte strălucite.
Un interviu extrem de util si motivational, din partea unui om care reprezinta un reper in business-ul Romanesc: Ion Stamanichi. Aceasta mica discutie a avut loc dupa 2 ore in care am vorbit de macroeconomie, de geopolitica, de bursa mondiala, de Fukushima, de trenduri globale si locale. Pacat ca nu a vrut sa il filmam de la inceput. Un film care merita vazut!
Fiecare să fie făuritorul propriului său destin.
Nici un drum presărat cu flori nu duce la glorie.
