CONCLUZII INTERMEDIARE ASUPRA IMPLEMENTĂRII EDUCAȚIEI MONTANE ÎN ȘCOLI ȘI LICEE

Aproximativ acum 1 lună, chiar la începerea școlii, am trimis comunității Kidibot din București (părinți + profesori) o propunere foarte interesantă: Alex Codreanu, ghid montan, fondatorul No Gravity să vina GRATUIT o oră la orice școală din București, în cadrul săptămânii Altfel/Verzi, să facă un atelier despre mersul pe munte (cum ne facem rucsacul, cum ne pregătim, ce facem în anumite situații, etc..

Feedbackul a fost WOW, sute de profesori s-au înscris pe listă, săracul Alex este ocupat luni de zile de-acum încolo.

Buuun.

Care au fost concluziile intermediare ale No Gravity?

Așa că vă împărtășim mai jos lista prescurtată, poate vedem cum ne putem îmbunătăți, să ajutăm mai mulți copii mai bine

De-a lungul scurtei noastre activități de până acum din BUCUREȘTI, în care am ținut ateliere de educație montană la peste 1100 de elevi din ciclul primar și gimnazial, am întâmpinat următoarele PROVOCĂRI:

  • 90% dintre elevi au mai fost în excursii și / sau tabere, majoritatea organizate de cadrele didactice. Chiar și în aceste condiții școlarii sunt nefamiliarizați cu echipamentul montan și cu normele de siguranță pe munte.
  • 90% dintre elevi asociază drumețiile cu utilizarea mașinii sau a telecabinei în zonele montane. (aici e diferența dintre a ”merge la munte” și a ”merge pe munte”.
  • 70% dintre elevi au dificultăți în a-și aminti locul și / sau traseele parcurse în tabere și excursii. Posibilele motive pentru această anomalie sunt:
    o accesul la telefoane mobile pe durata excursiei, implicit absența de facto din excursie și colectiv;
    o numărul mare de elevi care participă simultan la activități, ceea ce diluează interacțiunea individuală cu fiecare elev în parte;
    o lipsa unui plan coerent de lecție Outdoor, eventual și a unui test de fixare a cunoștințelor.
  • Capacitatea de concentrare a elevilor din ciclul primar și gimnazial este modestă. O parte semnificativă a acestora au dificultăți în a înțelege corect întrebările pe care le primesc.
  • Aproximativ 7% dintre elevii din ciclul primar și gimnazial au CES (Cerințe Educaționale Speciale). Atenția suplimentară care trebuie acordată acestor elevi vine la pachet cu o diminuare a cantității de informații care poate fi livrată în sala de clasă.
  • Comunicarea în școli a proiectului nostru lasă uneori de dorit. Există situații în care cadrele didactice au uitat / nu au știu că îi vom vizita și și-au programat alte activități.

SOLUȚII:

  • Îmbunătățirea comunicării
  • Completarea atelierului Dor de Ducă cu un mini-curs montan alcătuit din trei ședințe teoretice urmate de o aplicație practică, în care să putem recapitula și pune în practică ceea ce am învățat în sala de curs;
  • Personalizarea mini-cursului montan prezentat întregii clase funcție de auditoriu (vârstă, formă fizică, capacitate de înțelegere, etc);
  • Continuarea perfecționării cunoștințelor teoretice și practice a elevilor pasionați de educație montană în afara școlii într-un cadru dedicat (exemplu NoGravity Club).

Educația montană este una dintre puținele soluții pe care le avem la îndemână pentru a ajuta elevii din ziua de astăzi să ia o pauză de la ecranele tactile și să-și îmbunătățească forma fizică și cultura generală.
Nu în ultimul rând, o socializare de modă veche, în care elevii vorbesc între ei față în față, nu pe WhatsApp, nu a stricat nimănui.

Educație Montană în Școli și Licee este un proiect NoGravity Club!

Redactat astăzi, 25 octombrie 2023
Alexandru Codreanu
Coordonator proiect Educație Montană în Școli și Licee
Președinte al Asociației NoGravity Educational

Contact Educației Montană în Școli și Licee: Email: contact@nogravity.ro, Mobil: 0720 328 888

The post CONCLUZII INTERMEDIARE ASUPRA IMPLEMENTĂRII EDUCAȚIEI MONTANE ÎN ȘCOLI ȘI LICEE appeared first on Comunitatea Kidiboților.