Un super mod de a privi viata ca o calatorie. Asculta si invata de la un om deosebit: Robert Turcescu.
“Sunt pitestean si sunt mandru de originile mele. Dar Pitestiul era un oras prea mic pentru lucrurile foarte mari pe care vroiam sa le fac in adolescenta. Prin urmare venirea mea si transformarea in bucurestean de imprumut nu e intamplatoare. Face parte dintr-un proiect de viata pe care mi l-am asumat undeva in anii adolescentei, intr-un moment in care la inceput credeam ca pot sa devin un mare muzician de rock, si creadeam ca lumea se poate cuceri cu o chitara in mana. Dar asta a fost un proiect de viata pe care l-am pus in paranteza la un moment dat, pentru ca m-a prins foarte tare ceea ce inseamna meseria de jurnalist.
Retete de succes nu stiu daca exista, stiu ca asta e un truism, stiu ca toata lumea se fereste sa ofere la un moment dat o reteta extraordinara, sau rosteste chestiuni banale de genul “in viata poti reusi cu foarte multa munca”, “ai nevoie de indrumatori” sau “ai nevoie si de un dram de noroc”, astea sunt chestiuni pe care multi dintre cei care privesc acest interviu le vor fi auzit deja de zeci sau poate chiar de sute de ori si cu asupra de masura de la parinti sau de la oameni din familie: bunici, unchi, si asa mai departe.
Eu cred ca viata e o calatorie. Eu cred ca nu exista reteta de succes, spun din nou, ci ca exista bucuria unei astfel de calatorii. Pe parcursul unei calatorii poti intalni obstacole, pe parcursul unei calatorii poti intalni parteneri de drum, pe parcursul unei calatorii te poti razgandi, te poti uneori intoarce, te poti opri pentru o perioada si din cand in cand esti obligat sa mergi in pas alergator sau chiar sa alergi de-a dreptul.
Cred ca genul acesta de perspectiva mi-e mie proprie si indraznesc sa spun ca ar trebui sa, sau ca ar fi o varianta de privit viata de aici inainte, pentru cei care vor asculta, vedea acest monolog.
Bucuria foarte mare nu e neaparat legata de atingerea unei tinte, ci bucuria foarte mare, asa cum spunea la un moment dat un poet, “consta in drum”. Ulise nu s-a bucurat de o tinta a drumului lui, s-a bucurat si incantat de atatea milenii de faptul ca a avut o calatorie spectaculoasa. E frumos sa ai partener de drum in aceasta calatorie, de aceea va indemn pe toti sa priviti cu foarte mult curaj, ceea ce inseamna viata voastra, chiar daca la un moment dat sunt obstacole obstacole, cum spuneam, ele fac parte din frumusetea drumului, chiar daca la un moment dat exista momente de abandon, sau exista chiar caderi, ele sunt frumoase, sunt spectaculoase, tocmai pentru ca exista.
Altminteri, o existenta alcatuita numai din succese nemeritate, nemasurate, sau “succesuri”, daca vreti, dupa o cunoscuta exprimare a unei domnisoare de succes, n-ar fi o calatorie spectaculoasa.
Uitati-va in jur. Nenumaratii insi care au acumulat averi spectaculoase, care si-au facut un scop in viata din a castiga bani, sunt insi nefericiti, oameni care la un moment dat isi cauta practic un rost in viata, dar foarte tarziu, dincolo de monede, dincolo de bancnote, dincolo de cecuri.
Nu vreau sa duc lucrurile intr-o zona de filozofie ieftina. Vreau sa va spun doar ca e foarte greu sa cantaresti cand ai reusit in viata. Cred ca e mult mai important sa ai curajul sa te bucuri de ceea ce iti ofera viata. Tineti minte lucrul acesta pentru ca, de modele personale nu cred ca aveti nevoie, cred ca aveti nevoie in etapele existentei voastre de, repet, insi care sa va intainda o mana de ajutor, care sa va intinda o vorba de ajutor, sau care sa va invite sa va asezati langa ei pentru a va impartasi cate ceva din ceea ce inseamna experienta vietii.
Cine a văzut speranţa, nu o mai uită. O caută sub toate cerurile şi printre toţi oamenii. Şi visează că într-o zi o va întâlni din nou, nu ştie unde, poate între ai săi.
Cea mai mare parte a problemelor noastre apar doar pentru că nu le-am privit niciodată cu adevărat, nu ne-am îndreptat niciodată atenţia asupra lor pentru a vedea ce sunt ele în realitate. Încercaţi să creaţi numai lucruri frumoase, nu aduceţi la viaţă nimic urât. Nu aveţi prea mult timp şi nu aveţi nici multă energie de pierdut. Având o viaţă atât de scurtă, având o sursă de energie atât de mică, este pur şi simplu stupid să o pierdeţi în tristeţe, în furie, în ură, în gelozie. Folosiţi-vă energia în iubire, folosiţi-o în acţiuni creatoare, în prietenie, în meditaţie; îndreptaţi-vă spre ceva care să vă înalţe. Şi cu cât vă înălţaţi mai mult, cu atât întâlniţi mai multe izvoare de energie care stau la dispoziţia voastră. Depinde numai de voi.
Va multumim pentru sprijinul FANTASTIC pe care ni l-ati dat cu aceasta ocazie nefericita. Povestea si apelul lui Iulian Craciun a fost preluat de enorm de multi oameni. Care au comentat, au dat mai departe, au facut presiuni, au ajutat cu sfaturi si informatii.
Iulian este un luptator. Viata l-a fortat sa fie asa. Dar este mandru ca a avut alaturi de el in aceasta actiune de gasire a celui vinovat alte multe mii de oameni! Suntem mandri ca societatea civila romaneasca s-a mobilizat si a facut posibila gasirea unui “om” care te loveste si te lasa acolo.
Social Media si media clasic a facut diferenta. Se vede ca noi romanii ne putem uni daca vrem. Daca sunt scopuri comune, intotdeauna gasim resurse, intotdeauna se poate! Facebook, twitter, blogurile, oamenii simpli, etc – toti au contribuit la promovarea acestei miscari impotriva nesimteniei.
Ce este interesant este ca Iulian a fondat si miscarea “Romane, fii mai neamt” acum cativa ani de zile, care are peste 400 de bloggeri sustinatori. Tocmai el, care propovaduia verticalitatea si bunul simt, tocmai el a trebuit sa sufere pe pielea lui din nou aceste metehne. E ironic. Dar demonstreaza inca o data justetea demersurilor lui. Lucrurile trebuie sa se imbunatateasca in aceasta tara si daca noi putem sa ajutam oricat de putin, cu atat mai bine.
In total, in ultimele zile au aparut pe Internet peste 100,000 (o suta de mii) de referinte la numele lui. Este ENORM. Si am aflat ca autoritatile (carora le multumim si pe aceasta cale) au avut o siguranta mai mare sa instrumenteze cazul. La televiziuni Iulian a fost prima sau a doua stire: protv, antena 1, antena 3, realitatea (prima televiziune care a difuzat stirea, multumim), etc, etc, etc; a fost pe prima pagina la jurnalul, evenimentul, pana la cancan si libertatea si pana la bloguri mari si mici. Iulian a putut sa isi spuna povestea peste tot.
Doar pe twitter au fost peste 100 de retweeturi ale liderilor de opinie online cand s-a dat apelul la gasirea autorului! A fost WOW.
Acum Iulian este inca in refacere, o sa mai aiba nevoie de ingrijiri medicale cateva zile, dar este un luptator si speram eventual sa fie bine, si sa poata sa vada cu amandoi ochii din nou, sa poate sa manance mancare solida si sa isi revina fizic dupa soc. O sa va tinem la curent cu evolutia lui.
Să râzi des şi mult; să câştigi respectul oamenilor inteligenţi şi afecţiunea copiilor; să câştigi aprecierea criticilor oneşti şi să înduri trădarea prietenilor falşi; să apreciezi frumuseţea, să găseşti ce e mai bun în ceilalţi; să laşi în urma ta o lume mai bună, fie printr-un copil sănătos, o grădină îngrijită sau o condiţie socială emancipată; să ştii pur şi simplu că cineva a respirat mai uşor doar pentru că tu ai trăit. Asta înseamnă să ai succes.
Mihai Albu – cel care a adus Art-therapia in Romania. Un om care si-a urmat visul 🙂
Sunt Mihai Albu – celalalt Mihai Albu 🙂
Am crescut in Ferentari + am fost foarte bolnav cand eram mic. A fost un motiv sa fiu impulsionat, pentru ca nu aveam voie sa fac aproape nimic.
Dupa liceu, a urmat o perioada de incertitudine. nu imi era clar ce trebuie sa fac cu viata mea. Am picat la filozofie. Am facut facultatea de sociologie, desi toata lumea imi zicea sa dau la psihologie. Dar eu nu vedeam lucrurile asa.
Am studiat acupunctura si alte terapii complementare.
Acum asta fac, incerc sa ajut oameni care sunt deznadajduiti.
Succesul nu vine neaparat din cati bani ai, ci din implinirea propriilor vise.
Am facut si facultatea de psihologie.
Am ajuns la un moment dat in Ungaria, unde am invatat Art-therapia timp de 2 saptamani. Cand am vazut ce beneficii sunt, am zis ca trebuie sa fac.
Vreo 2 ani am asteptat sa MI SE DEA. Am asteptat sa vina cineva cu art-terapie in Romania. Total gresit.
La un moment dat am citit intr-o revista o fraza: “Adevaratul lider nu e cel care spune veniti cu mine, e cel care spune eu o iau pe aici”. Aceasta fraza m-a atins.
Am facut o sesiune de coaching cu o amica. Mi-am facut un plan.
Am ajuns in viena, la fondatorul scolii de art-terapie.
Nu aveam incredere ca un vis poate sa devina realitate.
In ultima zi dinaintea plecarii mele am reusit sa ne vedem cu fondatoarea metodei. Am stat 4 ore sa vorbim:
“Visul meu e asta. Vreau sa il implinesc, dar am nevoie de ajutor” – “Bine, vom visa impreuna acest vis””
Probabil ca a vrut sa vada cat de puternic visez visul.
Din septembrie, am inceput art-terapia din Romania. Am ramas surprins sa vad feedbackul.
Sfaturi: (desi nu ma simt un om intelept, ci un om care si-a urmat visul)
Singura chestie a fost sa NU cedez.Traseul nu este liniar. Mai pe burta, mai in picioare. Dimpotriva. Dar merita
Daca ai un vis, urmeaza-l, oricat de imposibil ar parea. Nu inseamna ca nu te vei rani. Dar merita
Nu lasa pe nimeni sa iti spuna ca NU poti faci ceva!
Dupa cum probabil unii din voi stiti, joi am avut noroc.:)
Am avut noroc ca nu am murit.
Am avut noroc ca, vajaind din carut catre ciment, capul meu a fost mai tare decat ma asteptam.
Am avut noroc ca tija de otel care imi sustine fiecare vertebra nu s-a facut praf.
Am avut noroc ca am avut doar jumate de fata compromisa, un ochi tumefiat, o fractura de maxilar si alte cateva asemenea
Dar de ce am avut acest noroc? Pentru ca putea sa fie mult mai rau. Joi, la 17.30, eram cu Catalin, prietenul meu care ma ajuta sa ma deplasez, pe trecerea de pietoni de la Dorobanti. Eram pe culoarea verde, impreuna cu alti oameni. Si un Porsche Cayenne de culoare neagra, cu un “domn” care vorbea la telefon a demarat in tromba, m-a lovit si m-a aruncat cat colo. Omul, foarte relaxat, s-a dat jos din masina, a dat carutul din fata masinii, NICI NU S-A UITAT LA MINE, s-a suit inapoi in masina si a plecat mai departe.
Intamplator, daca stiti o persoana de aprox 40 ani, solida, cu par grizonat, care conduce Porsche Cayenne de culoare inchisa (neagra sau variatiuni de culoare care bat inspre negru) cu numar de Bucuresti, va rog sa imi spuneti si mie cine este. Momentan politia face cercetari, verifica, vorbeste cu martorii, verifica camerele de luat vederi, etc dar vreau sa o ajut atat cat pot eu, ca sa il prinda.
Aseara am aparut live la Realitatea TV (si pe realitatea.net), unde am facut un mic apel pentru cei care ma pot ajuta sa il identific pe respectivul “om” si sa ajut Politia Romana. Azi deja mai am cateva interviuri programate.
Noul meu vis – sa il gasesc pe respectivul si sa se faca dreptate. Si o sa ma lupt sa mi-l indeplinesc, asa cum si noi spunem altora pe StartEvo ca sa faca acelasi lucru 🙂 Pentru ca tine de fiecare din noi sa facem eforturi sa ne indeplinim visurile.
PS. Multumesc TUTUROR pentru incurajarile primite si suportul acordat. Este foarte reconfortant sa stii ca ai pe cine sa te bazezi cand ai nevoie. 🙂
Alin Burcea, Omul Paralela 45 ne-a tinut un discurs FOARTE PRAGMATIC, fara bullshit, care spune exact ce si cum. Este foarte util sa auzi asemenea cuvinte din partea unui om care a demonstrat ceva in viata asta, care a facut un brand foarte cunoscut. Multumim 🙂
– acum 21 de ani am pornit sa facem o firma. Era martie 90, cand inca se mai vorbea cu tovarase pe strazi. “I had a dream” – sa fac turism
– am fost ghid…
– am speculat niste momente….
– atunci am invatat ca perceptia bate realitatea
– am lucrat ghid, ospatar, am lucrat in baruri
– sunt fericit ca am facut ce mi-a placut. Multi oameni nu isi gasesc menirea
– am pornit cu multa grecie si turcie.
– in 1990 singura modalitate de comunicare era telexul – si am “furat” un telex dintr-o unitate militara
– a fost o lupta destul de puternica pe piata. Noi am evoluat catre tour operator
– am dezvoltat si reteaua. acum avem 30 de agentii, desi vindem prin 1000 de agentii
– am fost si secretar de stat (am lucrat cu Dan Matei Agaton).
– nimic nu se face dintr-o data. Totul se face cu credite, cu eforturi, … Am reusit sa cumparam un hotel in Bucuresti.
– nu am avut parte de “bombe”. Nu am avut mostenire de la parinti, nu am castigat la loto.
– idea sa castigi multi bani odata e un american dream. Si in Romania este si mai greu. Sunt multe greutati. Am fost frapat de tembelismul nostru ca romani. Suntem un popor destept, dar realizarile noastre economice sunt foarte slabe. Nu pasa la nimeni.
Lucrurile sunt facute de mantuiala.”Lasa ca merge si asa” e un principiu din anii 50.
Aceasta criza a demonstrat ca Romania poate sa fie si eficienta (nu a fost, dar …)
Avem posibilitati, avem capacitati intelectuale. Se poate. Suntem un popor destept condus de oameni dezinteresati.
Daca vrei sa iti faci o firma – trebuie sa fii agresiv, sa nu te lasi batut, sa treci totul prin prisma ratiunii proprii.
Sa fii FOARTE bine pregatit profesional! Si cu putina ambitie, nu ai cum sa nu reusesti! Si atunci ai o sansa si toata lumea te respecta. Daca nu, ai un retard si pornesti handicapat
Doreşte-ţi succesul şi nu perfecţiunea. Nu renunţa niciodată la dreptul tău de a greşi, pentru că atunci îţi vei pierde abilitatea de a învăţa lucruri noi şi de a înainta în viaţa.
Saptamana asta l-am filmat si pe Alexandru Paius (Partener in Image PR) – pentru StartEvo. Cu Alex am mai colaborat de foarte multe ori de-a lungul timpului, in diverse ipostaze si stiam ca are o poveste care merita spusa si sfaturi care merita invatate.
Firma lor s-a infiintat in 1995, fiind una din primele 3 firme de PR din RO si de atunci face doar PR.
Eram student la ASE prin 93-94. Un prieten de-al meu lucra in presa (care era un lucru extrem de aspirational)… am ajuns sa lucrez in Mediafax.
Cum era pe vremea aia:
– agentie de stiri care lucra cu dactilografe. Nu existau calculatoare.
– noi mergeam pe teren, veneam cu stirile pe caietele scrise.
– eram o mana de oameni…
– toata agentia aveam o singura masina – un Oltcit. Ne suiam toti in el si ne imprastia prin oras.
– aveam statii de emisie receptie. Ne auzeam toti cu toti. Roger.
– era o perioada absolut fantastica – inceputurile presei din Romania.
– am stat la mediafax cativa ani.
Dupa Mediafax, intr-o absoluta conjunctura (nu stiam ce inseamna relatii publice atunci) – am avut o legatura cu France Telecom, viitorul Orange. Am fost la Paris, l-am cunoscut pe omul lor de PR din Franta. Mi-a facut o oferta de angajare – am fost angajatul 17 🙂
Am stat un an si ceva la MobilRom – experienta extraordinara, de la scratch. (in 96 nu erau multe investitii straine). Am lansat atunci serviciul de telefonie mobila, am prins totul de la zero.
Munceam enorm de mult! Cel mai important era sa lucrezi intr-o institutie de genul asta. Reusita profesionala era mai importanta ca banii.
A venit oferta de la Image Promotion, companie din grupul Media Pro, ca sa o conduc. Eram 4 oameni. Pe unul l-am dat afara si asa am ramas 3.:) Acum suntem 27 oameni angajati fulltime. Acum ne-am despartit de Media Pro in 2001 si compania imi apartine mie si Iuliei Tanase
Primul client de atunci si acum – Coca-Cola. De atunci a inceput image
Pleaca oameni, vin oameni, mergem inainte.
Sfaturi:
Multa cinste si corectitudine se creaza un brand.
Lucruri facute corect de-a lungul timpului.
Cel mai greu este IDEEA DE A DELEGA. Este foarte greu cand iti montezi propria afacere sa delegi. Dar daca nu delegi, nu cresti! Am invatat asta la lucru, nu in scoala.
Am gresit enorm.
Ca lucrurile sa mearga mai departe, ca antreprenor, trebuie sa intelegi ca trebuie sa ii lasi pe oameni sa isi faca treaba.
THINK BIG – Nu te crampona in MICIMI! Altfel o sa iti mananci nervii, ficatii, si la sfarsitul zilei nu ai facut un progres.
Notiunea de Patron a cam disparut! E o munca enorma. Si daca ai lasat putin haturile, imediat simti ca….
V-a placut interviul cu Alexandru Paius? Rasplatiti-ne cu un like pe facebook 🙂
KIDIBOT este platforma educationala care ii motiveaza pe copii sa vrea sa citeasca mai mult. Ei raspund la chestionare, dovedesc ca au citit anumite lecturi si castiga puncte cu care isi ajuta echipa sa lupte impotriva CROCOBETILOR (niste extraterestrii nesuferiti care vor sa cucereasca Pamantul prin lene si prostie). Intrati acum pe www.kidibot.ro.