Bryan Jardine – Wolf Theis @StartEvo – “Don’t motivate only by financial gain, because you’ll be unhappy!”

Bryan Jardine este american, dar in ultimii 15 ani a trait la noi in tara la Wolf Theis. Romania a reusit sa-i ofere multe oportunitati. Pentru cei care sunt la inceput ne spune cateva cuvinte de incurajare si cateva sfaturi.

Trecutul este oarecum neconventional, in sensul ca in loc sa urmeze imediat dupa liceu Facultatea, si-a luat un an liber, inainte de a lua decizia de a urma Facultatea de Drept, pentru a se face avocat, si a folosit acel timp avand un job interesant, dar care nu neaparat l-a ajutat in cariera. Si-a dat demisia pentru a merge pentru 6 luni la surf, in Brazilia, cu un prieten, asta inainte de a intra la Facultate.

“Este important in viata unui tanar sa lasi sa intervina astfel de pauze, pentru a-ti da seama ceea ce vrei si sa-ti urmezi arii de interes de care esti pasionat.”

I-a placut foarte mult cand a inceput Facultatea de Drept, din Los Angeles, California, unde si-a petrecut destul de mult timp, pe langa invatat, pe plaja si din nou ne spune ca este important sa mai ai si alte interese, pe langa cele de baza.

Dupa absolvirea Facultatii, a lucrat la o firma importanta de avocatura, pe procese, o experienta interesanta, dar dupa 4 ani si-a dat seama ca nu era ceea ce i se potrivea pentru cariera sa, desi din punct de vedere al prestigiului adus si chiar si din punct de vedere financiar, a fost o firma buna, un job bun.

Intotdeauna a considerat ca nu trebuie sa alergi dupa un job bine platit unde te simti mizerabil, “daca te simti mizerabil, nu face sens sa continui, trebuie sa alegi lucruri de care esti pasionat, asa cum spunea si scriitorul american din anii ’60, Joseph Campbell, “Urmeaza-ti fericirea”. Ideea este ca daca iti urmezi pasiunea si faci ceea ce iti place recompensele vor veni in mod natural, pentru ca esti bun in ceea ce faci.”

Multi dintre colegii lui au ramas in job-uri in care nu erau fericiti, care ii recompensa financiar, dar care din punct de vedere emotional si spiritual erau pierduti.

Dupa ce-i 4 ani, a inceput un job cu inca 2 prieteni si pentru 2 ani a castigat mai putin bani si a facut lucruri mai putin interesante, asa ca a decis sa faca ceva complet diferit.

“Multi oameni ar fi zis ca acel moment din cariera mea era venit prea tarziu, aveam 32 ani.” A luat o decizie importanta, sa plece International, iar in primul an deci nu a facut multi bani, a fost important ca a fost plecat,ca a castigat experienta. Un al indemn pe care ni-l da “Daca ai oportunitatea sa faci munca voluntara, s-ar putea sa nu fie imediat rasplatita in sens financiar pe termen scurt, dar poti castiga experienta si capabilitatea de a te diferentia de altii, ceea ce te poate ajuta sa-ti continui cariera pe o cale ce este poate mai interesanta si lucrativa pentru tine”.

Dupa ce a facut munca voluntara pentru un proiect in Romania, a fost abordat de un birou de avocatura interesat sa-si deschida un birou aici, si un lucru a condus catre altul. A dezvoltat o firma care a crescut de la an la an, de asemenea el a fost Managing Partner la 3 firme diferite de Avocatura, aici in Romania. In prezent este Managing Partner la Wolf Theis si Asociatii.

Calin Goia (Voltaj)@StartEvo: “Daca iti faci treaba cu profesionalism, NU ARE CUM sa nu iti fie bine”

Azi am fost pe la Calin (Voltaj). Tocmai facea o inregistrare cu cele 4 tipe violoniste din ultimul lui turneu (care suna bine-bine). Si v-a vorbit pe camera pentru cateva minute despre lucrurile pe care el le considera importante pentru a reusi. El este un om care a plecat de la zero, s-a zbatut, a cazut, s-a ridicat si a mers mai departe, cu multa abnegatie. Este un exemplu si el si prin melodiile pe care le canta.

Calin este un model de urmat, din punct de valorilor si modului in care a reusit in viata! Tot respectul!

Cateva fragmente din film:

Orice ideal ai trebuie sa muncesti foarte mult pentru el.

Nimic din viata nu iti cade din cer

Chiar daca ai talent, trebuie f multa munca

Intotdeauna am fost lasat de parinti sa fac ce vreau atata timp invatam la scoala.

Nu am realizat nimic in viata mea fara sa muncesc foarte mult.

Am stat in camin, am stat in gazda la o doamna in varsta, am stat in chirie si toti anii astia am studiat si am luptat foarte mult sa ajung aici.

Succesul cere multe sacrificii.

Daca unii stau prin club pana la 5 dimineata si a doua zi sunt prea obositi, poate nu realizeaza lucrurile deloc.

E foarte important sa iti traiesti viata ca la 20 de ani. Sa te bucuri de viata.

E important sa te distrezi. Dar trebuie fie un echilibru

Nu trebuie sa ai pile! Cand am venit in Bucuresti, nu cunosteam pe NIMENI. Ma plimbam pe Magheru, ca era singura strada care o stiam si incercam sa descopar orasul

Am fost la preselectie pentru Scoala Vedetelor la TVR. Din 600 candidati au fost alesi 2, dintre care eram si eu.

Toate lucrurile le-am facut fara sa am vreo relatie.

Nu toate proiectele mi-au iesit. Dar nu trebuie sa crezi ca cineva are ceva cu tine. 🙂

Eu am plecat la 20 de ani din Cluj. A fost un efort foarte mare. Mi-am continuat scoala, pentru ca nu stiam daca o sa am succes in partea cu muzica si vroiam sa am un viitor asigurat: sunt economist (Finante Banci)

Pas cu pas, cu ambitie, cu munca multa am reusit sa imi cladesc o cariera.

Daca e sa va dau un sfat: orice meserie o faci, sa o faci ca lumea. Ex: doamna care imi face menaj. Trebuie sa devii un bun profesionist. Indiferent de domeniu.

Daca iti faci treaba cu profesionalism, NU ARE CUM sa nu iti fie bine 🙂

Silviu Hotaran @StartEvo: “Singura dizabilitate este o atitudine negativa”

Silviu Hotaran, fostul manager Microsoft Europa de sud-est ne da o sumedenie de sfaturi extrem de utile pentru crestere personala.

Daca as vorbi despre viata mea, as imparti-o in mai multe etape:

Cei 7 ani de acasa
Scoala primara + Liceu

Mama mea m-a ajutat foarte mult.
Sunt recunoscator profesorilor mei.
Am fost pasionat de matematica.

Dupa ce am terminat liceul, am ajuns la facultate. Am urmat Politehnica in 74, automatica si calculatoare.

Intre 80-91, am scris cod – am fost cercetator stiintifica la ITC. Am facut reverse engineering. 🙂

Am decis sa ne alaturam sectorului privat. Ne-am alaturat francezilor de la CIEL. Pierre de la de Ciel mi-a propus sa fiu manager.

Cati ani crezi ca vei mai fi competitiv scriind cod?

Nu trebuie sa iti fie frica sa incerci lucruri noi. Nu se stie niciodata ce talente ascunse ai in tine.

Frica ne impiedica sa facem foarte multe lucruri. Fa-te de ras odata pe zi

5 ani la Ciel.

Am fost primul angajat la Microsoft Romania.

Sunt o persoana foarte curioasa.

Acu 2 ani si jumatate a inceput a 3-a etapa din viata mea.

Un bun comunicator trebuie sa stie sa taca din gura.

Ego-ul ne face sa comunicam de multe ori intr-un singur sens.

Faceam la un moment foarte mult micromanagement – seful lui i-a zis trebuie sa DELEGI si sa nu mai faci asta, chiar daca iti place foarte mult.
Am incercat si am constatat ca imi place 🙂

Vad multi manageri care nu se bucura de succesul echipelor lor. Oare sunt la locul potrivit?

Economia romaneasca sufera de sindromul “One man show” – este o piedica in crestere si faci putin bani.

O alta tranzitie: de la manager la manager cu expunere internationala.

M-am intrebat: care este plusvaloarea mea adaugata?

Ce puteam eu sa fac era sa ajut pe oameni, sa isi faca echipele mai bune.

Cand te ocupi de oameni, este imposibil sa nu ai ce face.

Eu cred in acel management care nu se exercita datorita ierarhiei. Cuvantul cheie – trebuie sa creezi parteneriate.

Care e cel mai bun stil de leadership? Cel care ti se potriveste.

Pasiunea mea numarul 1: sa lucrez cu oamenii. Dar intotdeauna trebuie sa faci clasamente> cine e numarul 1, numarul 2, numarul 3, numarul 4.

Din cand in cand e bine sa faci schimbari in viata, chiar daca iti este bine.

Mi-a luat 2 ani jumate sa ma hotarasc sa plec de la Microsoft.

Dependenta emotionala puternica

Noi oamenii cadem usor prizonierii experientelor pe care le traim. Cu cat experienta e mai frumoasa, cu atat cusca e mai solida.

Lucrurile se schimba in jurul nostru, chiar daca noi ne dam seama sau nu.

Acum sunt foarte mandru de ceea ce fac.

Esecul face parte din viata noastra. Toti gresim. Si toti invatam din greseli.

Nu poti sa amani crearea asteptarilor. Si daca nu creezi tu asteptarile, oamenii le creaza singuri.

De la oameni ca tine, Iulian, eu ma incarc cu energie pozitiva 🙂

Singura dizabilitate din lumea asta este o atitudine negativa 🙂

Toti trebuie sa avem aspiratiile noastre. E bine sa avem asemenea viziuni.

Cred ca impactul pe care il am acum este mai important decat atunci cand lucram ca manager. Contribui la schimbarea de mentalitati.

silviu-hotaran

Mentine-ti gandurile pozitive pentru ca gandurile tale se transforma in cuvintele tale. Mentine-ti cuvintele pozitive pentru ca ele se transforma in actiunile tale. Mentine-ti actiunile pozitive pentru ca actiunile se transforma in deprinderile tale. Mentine-ti deprinderile pozitive pentru ca ele se transforma in valorile tale. Mentine-ti valorile pozitive pentru ca valorile se transforma in destinul tau.

Menţine-ţi gândurile pozitive pentru că gândurile tale se transformă în cuvintele tale. Menţine-ţi cuvintele pozitive pentru că ele se transformă în acţiunile tale. Menţine-ţi acţiunile pozitive pentru că acţiunile se transformă în deprinderile tale. Menţine-ţi deprinderile pozitive pentru că ele se transformă în valorile tale. Menţine-ţi valorile pozitive pentru că valorile se transformă în destinul tău.

(citat din Mahatma Gandhi)

Avantajele unui parteneriat

Avantajul major al unui parteneriat este ca sansele sa se intample obiectul parteneriatului cresc dramatic. Pentru ca in general partenerii trag unul de altul, isi dau suturi in fund reciproc, nu ii lasa pe ceilalti sa renunte. E ca mersul la sala. In 2, sansele de abandon scad dramatic.

Poate merita sa faci un parteneriat.

Evident mai sunt si dezavantajele unui parteneriat. Ca ceilalti te pot fura, ca iti vine sa ii bati daca nu sunt de aceiasi parere cu tine, etc. Dar asta e, trebuie sa analizezi cu atentie si plusuri si minusuri.

In orice caz, daca ti-e lene sau crezi ca nu esti destul de puternic sa duci la bun sfarsit ceva, fa-o in echipa. Exemplu: sa te lasi de bautura, sa slabesti, sa faci un proiect complex, sa castigi niste proiecte europene, sa faci o firma sa mearga, etc. Suna un prieten 🙂

George Lacatus, Reporter Investigatii: “A fi RROM NU este un handicap!”

George Lacatus, reporter investigatii la Romania Libera si sunt RROM, lucru de care nu mi-e rusine.

Planurile parintilor mei era sa ajung ofiter in armata.

Am picat al 3-lea. Dupa 3 zile au venit niste politisti la mine acasa si mama s-a speriat. Mi-au zis ca sunt in primii zece picati, si ca e un loc liber la SPP, si ca din cei zece or sa aleaga pe cineva. Principalul atu – o gramada de diploma si medalii castigate la concursurile de judo. Dupa alte cateva zile, i-au comunicat ca nu l-au aprobat. A fost prima cadere psihica 🙂

Am stat 1 an acasa, somer. Am dat din nou examen la Academia Militara, am picat din nou.

Parintii m-au trimis la munca – Am sapat santuri cateva luni 🙂

Am dat examen la un colegiu pedagogic la Focsani si am intrat. Am si predat limba engleza la 2 scoli.

Primul contact cu presa a fost din intamplare. Am facut misto pe baza unui film si un prieten care a auzit “mistocareala” a zis sa o facem la radio, in direct. La radio in Ramnicul Sarat. Prima emisiune: am clacat. mi s-au muiat picioarele, mi s-au muiat mainile, nu am reusit nimic.

Ulterior am inceput incet, incet ce inseamna radio. Am devenit reporter, am realizat niste emisiuni pentru tineri.

6 luni – cursuri intense de jurnalism, cu cei mai buni profesori din america si romania : Claudiu Saftoiu, Marian Chiriac. In octombrie 2000 am ajuns la Curierul National, sa fac practica. Am ramas 4 ani – aici am invatat sa scriu. Sunt multe chestii pe care nu le inveti la facultate. Sa extragi esentialul este foarte greu. Am incaput pe mana Monicai Slavic. Daca nu faceam fata, stiam ca trebuie sa ma intorc acasa.

Am tras de mine!

Am fost chemat la Cotidianul. La sectia investigatii l-am intalnit pe Liviu Avram, un “mic monstru sacru”.

In 2006 am avut ascensiunea cea mai mare.

Am intrat in arhiva loteriei romane pe ultimii zece ani, sa vad de ce NU se castiga potul cel mare.

La inceput potul se dadea saptamanal, ulterior se dadea de 5 ori pe an. M-am interesat in alte tari, unde era loterie. Si era imposibil ca procentul de castig sa cada in halul asta. Dupa ce am publicat ancheta asta, subiectul a explodat. A fost dezbatut, talkshow, etc. Un matematician mi-a aratat ca ce se intampla la loterie calca toate regulile. Vreo 3 luni am urmarit subiectul. Dupa 3 luni, intreaga conducere Loto a fost demisa, vicepresedintele Copos a demisionat.

In 2007, la concursul organizat de Clubul Roman de Presa i-a dat premiul: cel mai bun jurnalist al anului.

Din 2009 sunt la Romania Libera.

Incercam sa formam alti tineri jurnalisti Rromi.

Eu ma duc la o scoala din Ferentari, ca sa ajut copii rromi sa isi depaseasca conditia.

Tatal meu mi-a zis: “La Bucuresti, ca sa reusesti trebuie sa fii mai bun decat 1000 de romani la un loc.”

A fi rrom NU este un handicap!

George Lacatus @StartEvo.

Smiley @StartEvo: “Toate inceputurile sunt cu piedici, cu dezamagiri, cu deprimari totale…:)”

Smiley: “Sunt cantautor, sunt producator, cochetez cu managementul si marketingul muzical, am produs cativa artisti de succes in Romania si planuiesc sa mai produc vreo 100-200.

Am reusit sa-mi cladesc o echipa la HAHAHA PRODUCTION de care sunt mandru, cu oameni care imi sunt prieteni, cu oameni care imi sunt alaturi in tot ceea ce fac, cu care planuiesc sa merg foarte departe, nu numai in industria muzicala nationala ci si internationala.

Am plecat din pura pasiune. In clasa a 5-a, a 6-a m-am indragostit de chitara clasica in special si l-am batut pe tata la cap pana mi-a luat chitara.

Eu am fost un copil foarte incapatanat, asa ca era greu sa se inteleaga cineva cu mine cand imi puneam ceva in cap, ceea ce se intampla si acum: daca eu vreau sa fac ceva, e greu sa ma convingi sa nu mai fac.

Am inceput cursurile de chitara la Liceului de muzica Dinu Lipati din Pitesti, am facut asta in paralel cu scoala, la un moment dat a trebui sa renunt la cursuri pentru ca urma sa dau admitere la Liceu.

Parintii imi spuneau “E bine ca faci asta, e bine ca ai un hobby, dar hai sa nu uitam ca trebuie sa inveti, sa iei la Facultate, sa-ti faci si tu un viito, ca asta cu muzica e o vrajeala. Ce, tu nu ai unde sa ajungi, n-ai ce sa faci.” In Romania atunci nu era nimic, adica era foarte greu sa faci asta ca si meserie, mai ales ca, fiind din provincie, te gandesti: la Bucuresti este greu, nu cunosti pe nimeni, nu stiai de unde sa o apuci.

Nu stiu daca mi-am dorit vreodata sa fiu cantaret, sa fiu pe scena, sa fac asta ca si meserie. Eu am asta pentru ca imi placea foarte mult.

Cand am terminat Liceul, am continuat sa studiez chitara. Eu nu sunt un mare chitarist.N-am studiat intratat de mult incat sa devin un chitarist. Acum ma bucur ca nu am studiat intratat de mult, pentru ca probabil as fi ajuns un chitarist. 🙂

Cand eram mic, in Generala, eu nu spuneam, nu ma gandeam ca o sa ma fac muzician sau o sa fac muzica, ca si cariera, ca si alegere in viata si ba vroiam sa ma fac doctor, ba economist, ba bancher, ba vise ale parintilor care isi doreau ce e mai bine pentru copilul lor.

Am intrat la Liceu, si aparuse moda cu Genius, 3SE, aparusera toate trupele si era deajuns sa te cunosti cu cineva, sa fii vecin cu cineva si sa aveti o pasiune comunca pentru muzica si era de ajuns, iti faceai trupa. Si se faceau trupele, fiecare de bloc avea o trupa. Ne-am facut o trupa, am cantat, am facut muzica, ne-a facut placere.

La un moment dat, printr-o cunostinta comuna tatal meu a reusit sa trimita un demo d-lui Gyuri Pascu. Daca ascult acum ce faceam atunci pot sa spun ca suna foarte prost, dar toate inceputurile sunt greoaie, toate inceputurile sunt cu piedici, cu dezamagiri, cu deprimari totale: “domne’ nu suntem buni, nu suntem noi pentru asta, nu suntem indeajuns de buni, si asa mai departe”. Norocul nostru a fost ca Dl. Gyuri Pascu a inteles ca suntem niste pustani care incercau atunci sa faca diferenta, sa faca altceva. Si intradevar, aveam un alt aer. A avut incredere, ne-a ajutat sa facem un album, la care a contribuit si cu versuri si cu compozitii si ne-a ajutat. pentru noi a fost o experienta WOW. Prima oara intr-un studiou profesional, in Bucuresti, si ne-a ajutat experienta cu dansul, desi nu am ajuns nicaieri cu treaba asta. Nu ne-a dus nicaieri, a fost o bucurie pentru noi si pentru prietenii nostri si pentru familiile noastre, dar ca si experienta personala si experienta profesionala a fost o intorsatura mare pentru noi si pentru mine in special.”

 

Mai multe, in video-ul alaturat…

Wilmark @StartEvo: “Am fost un copil mai introvertit”

Wilmark: Intr-o zi cu soare am ajuns la Wilmark, la Academia de Baile, pe la coltei. Desi trebuia sa vorbeasca 10 minute, a vorbit 40. 🙂 Si povestea lui este una foarte fascinanta, a unui om care a plecat de la zero aici, si cu multa daruire, consecventa si indarjire a reusit sa intre in viata. Este un model de urmat!

Wilmark Riso, nascut in Columbia, actual cetatean roman (o mare realizare pentru mine 🙂 )

Am inceput prin a fi trimis la scoala de pictura, canto, diverse arte de tatal meu, care e poet.

Faptul ca eram inconjurat de lumea cosmica a tatalui meu m-a influentat.

Am fost un copil mai introvertit. Nu eram petrecaret. Colegii mei aveau cele mai misto gagici, cele mai proaste note, etc…

Eu invatam bine, stateam acasa, incercam sa nu fac cheltuieli mari (mai ales dupa divortul parintilor)

Imi placea biologie, fizica, desen, dans (dar nu foarte tare), canto (facem parte din cor).

Primul proiect interesant din viata mea: mai, ia sa organizam ceva pentru scoala: radioul scolii.

Aveam spatiu de difuzare 2 momente x 20 minute, cand erau pauzele din liceu, cand puteam sa emitem 🙂 Eram foarte restrictionati foarte mult.

Am aplicat pentru o bursa de studii in strainatate – Romania avea cele mai multe sanse. Au o facultate de petrol extraordinara.

Aceasta plecare a insemnat o schimbare radicala! Daca cresti intr-o caverna, universul tau va fi o caverna. Plec la hagi, la nadia comaneci. A fost GREU. In germania, unde am facut escala, am inceput sa plang.

Cand am ajuns in Romania, totul era gri, era toamna, era frig. Cat mai avem pana ajungem in bucuresti? Pai, suntem in bucuresti 🙂 – 1994

Eu veneam dintr-o tara colorata, plina de exotism, sa vad cladiri care semanau una cu cealalta, gri – a fost un soc puternic

Am intalnit birocratie. Alt soc. Am facut 7-8 ore cu trenul personal de la Bucuresti la Pitesti. Alt soc.
Am mancat niste chestii traditionale, din butuci si hartie de ziare :))

O doamna f draguta l-a dus de la Gara pana la administratorul caminului de la facultate (ca l-a vazut ratacit).

Am invat lucruri nu tocmai ortodoxe 🙂

Secretul: trebuie sa te adaptezi situatiilor

A inceput sa vina in Bucuresti cand s-a deschis prima discoteca latino. Facea cursuri de dans, 10 lei pe curs.

Era bine, dar mai trebuia ceva.

Muzica latinoamericana iti da nebunia aia de a trai 🙂

Imi trebuie o emisiune la radio – am facut proiect in powerpoint. Doar radio total l-a contactat. N-a mers.

Poate trebuie imbunatati proiectul. Keep walking… A mai trecut un an de zile. Mi-am facut si o trupa de dans si faceam showuri.

A trimis din nou. Nu i-a raspuns nimeni.

Gandurile care le ai tu trebuie sa fii foarte entuziast si sa le transmiti mai departe.

In loc sa vorbesti vorbe cu cunoscutii, mai bine zici efectiv ce vrei sa faci. Asa a ajuns la un radio, prin recomandari.

Fii perseverent, fii consecvent.

– El si mihai dobrovolschi sunt 2 persoane total diferite, care au ramas prieteni dupa experienta ProFM

– Emisiunea Rondul de dimineata a iesit exact ce si-a dorit. Ii placea ca putea sa implementeze tot ce vroia

– A invatat limba romana foarte bine. Directorii i-au zis “daca mai inveti romaneste si mai bine, nu vom mai avea nevoie de tine:) ”

– Erau prea multi directori si toti aveau pareri si idei si noi eram executantii. La un moment dat, Dobrovolschi a plecat.

– Ma enerveaza sa vad oamenii iarna in parlapac, tristi, cu painea la subrat, mergand aplecati. Trebuie sa fii veseli, sa isi traiasca viata.

– Salsa iti va schimba viata. Academia de baile. Nu e doar dans.

– Oamenii vin de placere aici. Premiul pentru copii este sa vina la cursul de dans 🙂

– Vroiau sa fiu dansator pentru Dansez pentru tine. Pe urma vroiau sa fiu coregraf. Si la final mi-au propus sa fiu juriu. a fost WOW.

– Oboseala, si parul alb si ficatul meu au avut de suferit de la prea putin somn 🙂

– A fost aceasta parere preconceputa – cine danseaza e poponar. Emisiunea “Danseaza pentru tine” a reusit sa schimbe parerea oamenilor.

– Spre deosebire de alte tari din europa, oamenii de aici pot sa invete mai usor sa danseze

– Multi oameni, ca si mine, isi trag energia din muzica

– Marea satisfactie, Academia de Baile nu este afacerea mea, este familia mea. Iesim impreuna, vacantele impreuna.

– Cea mai buna afacere este sa iti alegi corect partenerul de viata. Iubita mea este punctul meu de echilibru.

– Sunt anumite lucruri la care nu ma pricep si la care ea ma tempereaza/indruma/sprijina si ca echipa reusim sa facem multe.

– nu mai reusesc sa predau decat la anumite grupe.

– agentia de evenimente – e lucrul care hraneste numele wilmark (aici ne dezvoltam creativitatea, facem petreceri) Nu stam la masa… noi cu voi ne dansam si ne distram 🙂

Daca va place povestea lui Wilmark, trimiteti-o si la 1-2 prieteni de-ai vostrii, ca sa ii inspirati 🙂

Niels Schnecker @StartEvo: “Cu cat esti mai out-of-the-box, cu atat mai bine”

La Baneasa, langa padure, am vorbit cu dl Niels Schnecker. Zona superba. Omul foarte inspirational.

 

“Sunt consultant, sunt directorul unei firme de Drept International, Management Strategic si Inginerie Financiara. Firma noastra activeaza in 14 tari, in special in tari emergente.

Sunt in Romania din 1993. Am venit, am plecat, am venit, am plecat. Din 2002, Romania a devenit resedinta mea principala.

Eu initial am vrut sa fac medicina. La 19 ani vrei sa scapi cat mai repede de scoala. O varianta era dreptul.

Am terminat Drept, Finante si Economie.

Am lucrat in Anglia pe bursa. Trebuie sa stii cand sa te retragi. Am plecat in SUA, am lucrat ca avocat si consultant.

Mi-am dat doctoratul. Am fost implicat in proiectul Daramarea cortinei de fier, in anii ’85 – ’86.

 

Consultanta m-a dus prin toata lumea.

Cariera mea presupune 3 lucruri:
a. noroc in viata (omul potrivit la locul potrivit)
b. acumulare la cunostinte aplicate
c. foarte inventiv (mai ales in domeniul ingineriilor financiare)

Cu cat esti mai alternativ in gandire, cu atat ai mai multe sanse sa reusesti ca un consultant.

Foarte putini vin la tine preventiv. Clientii vin cand sunt probleme mari. Cand trenul a deraiat, vagoanele au luat foc si sunt morti pe sine. :)”

Sergiu Stoiadin, impresarul Mandinga & Senzor & Sistem @ StartEvo: “Caram butoaie de 20 kile – asa am inceput”


Sergiu Stoiadin
, unul dintre cei mai cunoscuti impresari din Romania poveste pentru StartEvo foarte multe lucruri interesante din viata lui. Foarte multe :)) Avand in vedere ca sunt aproape 50 de minute puse cap la cap. Dar ne-a durut sufletul sa le taiem, asa ca le-am pus pe toate. Petru cine vrea sa faca o cariera in domeniul artistic e aur curat 🙂

– din Brasov, 38 ani, impresar Mandinga si alte cateva formatii

Un interviu foarte interesant de ascultat, desi cam lung 🙂 Nu ne-a lasat inima sa taiem nimic 🙂

– ar fi vrut sa fie sofer de troleu, dar avand parinti muzicieni, nu prea a avut de ales. 8h la vioara/zi x 8 ani

– “dar ce-ar fi le canti musafirilor nostri piesa x? “:)

– la noi prin casa treceau o gramada de artisti emeriti ai poporului

– vreo 3 luni a chiulit de la vioara, de la maestrul Voicu si l-a caftit tatal 🙂

– george vintila statea in cartier cu el

– vreo 10 luni a facut naveta bv-iasi, un tren personal care oprea in fiecara gara

– am fost 36 de oameni pe un loc. Erau doar 10 locuri. Eu am fost nepregatit, dar am intrat al 2-lea.Clujul mi-a schimbat viata. Am gasit un climat artistic senzational.

– am dat examen dupa cortina, la filarmonica

– am intrat la conservator si la filarmonica

– aveam fani de la babe pana la gagicute care veneau la filarmonica doar sa ma vada cantand

– mi-am dat seama ca muzica clasica va deveni falimentara

– am vrut sa creez ceva al meu, care sa nu depinda de nimeni. Asa a aparut Senzor

– am avut o trupa care a castigat vreo 80 de premii de jazz 🙂

– acu nu se mai face scoala. toti vor sa isi faca formatie
– eu am fost putin mai rebel

– trebuie sa crezi 100% in ceea ce faci

– cum la picat la “forme”

– eu am fost foarte iubit

– acum profesorii nu au de lucru, nu au cu cine sa lucreze.

– NU RENUNT. ma doare in paispe ca ma pica, eu ma duc cu astia 🙂

– eu tot timpul am vrut sa fac lucruri neconventionale

– am lansat industria cu butoaie in Romania – sistem a avut vanzari in 2002 de 7 miliarde

– caram butoaie de 20kile – asa am inceput

– stoiadin, nu ti-e rusine? vii dintr-o familie respectabila, parintii tai te-au trimis la filarmonica…

– restorul de la cluj – noi eram eroii lui. ne dadea o tuica…

– colegii mei – de la 22-23 ani nu au incercat sa isi urmeze un vis.

– am fost si nesimtit de vreo 2 ori. Premium Brands mi-a dat un Infinity QX56.

– m-au mancat multi de fund

– eu am inventat barterul pentru multe trupe din Romania

– am facut un concert de craciun la Cluj – confirmarea profesorilor: Asa concert nu a fost aici de 20 de ani. E important sa ai deadlinuri si paycheckuri de genul asta.Asta a fost cel mai important lucru, care m-a facut sa ies din muzica clasica.

– multe alte povestiri interesante 🙂

– la misto, are o idee de proiect, BABA – adica un ABBA cu babe 🙂 Ca in tara asta functioneaza pamfletul

– dupa ce mi-am dat demisia de la filarmonica, dupa ce am terminat colaborarea cu Sistem in 2003, stiam 5 oameni in bucuresti, stateam la o garsoniera, a fost foarte nasol

– un an am lucrat cu directia 5

– in 2005 au venit Mandinga. Eu nu stiam muzica latino. Dupa 6-7 ani, Mandinga este cel mai tare si mai complex proiect muzical din Ro

– Ma intereseaza mai putin cati bani au in portofel, ci ma intereseaza cum se uita oamenii la mine.

– sunt cativa oameni pe care ii apreciez foarte mult: Catalin Stefanescu, Andi Moisescu – sunt trendsetteri.

– am organizat peste 10,000 de petreceri de cand eram mic, dela gradinita, pana acum – au contat in meseria de azi

– e o mare diferenta intre impresar si manager, dar foarte putini inteleg diferenta

– nu exista training in Romania, nu exista NIMIC. Oamenii care predau acolo sunt praf, nu stiu sa faca nimic.

– radiourile care promoveaza muzica proasta fac milioane

– pe porno totul e perfect, pe politica da, pe muzica urmeaza…

– am avut noroc ca in anumite momente din viata mea m-am prins ce trebuie sa fac.

– e important sa crezi in ceea ce faci + sa iti asumi si sa ai argumente

– e foarte important sa nu te lasi, pentru ca te lasi.

– e o selectie, nu toti care isi pun ceva in cap chiar reusesc

– acum e mult mai usor pentru ca ai exemple.

– e foarte important sa te inconjori cu oameni cu care sa respiri, sa vibrezi ceea ce faci

– eu sper ca sa revine la muzica serioasa.

– cine face munca asta nu trebuie sa isi ia inspiratia din Romania.

– trebuie sa crezi foarte mult in ceea ce faci.

– am avut 4 sau 5 moment hotaratoare

– munca + noroc + un pic de dzeu – asta e reteta

– sa nu ma mai sunati sa imi trimiteti CD-uri cu copii care canta playback si vor sa apara la televizor, ca nu ma intereseaza 🙂

Paste Fericit! :)

Paste Fericit si multa inspiratie ca sa va urmati visurile!

In aceste zile, cat stati cu burta in sus si bagati la mat chestii colesterolice, incercati sa va resetati si sa va ganditi ce ati putea sa faceti care sa va dea o plusvaloare cat mai mare. Cautati inspiratie, ganditi, fiti inovativi si dupa pasti, trageti aer in piept si apucati-va de munca distractiva 🙂

Noi am fost azi inspirati si am facut aceste oulete cu mesaj pentru voi. 🙂 Sa ne auzim sanatosi dupa 🙂
startevo pasti

Ou de Pasti StartEvo :)