“Voi, oamenii, sunteti atat de fragili. Este suficient sa va indepartam o mica bucata de tesut ca sa va incetati existenta” – asa zicea Terminatorul. Dupa ce ca suntem fragili, ne mai scadem calitatea vietii si singuri, cu propriile noastre actiuni si perceptii.

Pana la urma, care este scopul existentei? Cum ar arata viata perfecta?

– Majoritatea ar zice sa se simta bine. (carpe diem, distractii, zona de confort, sanatate, hedonism, toate nivelele piramidei Maslow bifate – toate pot colabora la aceasta senzatie de “bine”)

– Altii ar zice sa aiba minimul de regrete (adica atunci cand mai ai putin si dai coltul, sa fii fericit cu ce ai realizat si ce nu ai realizat. Sa fii impacat cu tine insuti)

– Altii ar zice sa lase ceva dupa ei (sa faca o cauza, sa ajute copii saraci, sa construiasca o biserica, sa aiba mostenitori de care sa fie mandrii)

– poate or mai fi si altele…

 

Deci, daca la nivel teoretic o viata frumoasa ar fi o viata plina de zambet, cum am putea sa facem sa avem intradevar o viata frumoasa? Mai ales cu toate problemele, napastele, crizele, politicienii, vremea mohorata, etc?

Trebuie sa constientizam ca factorii care ne influenteaza sunt interni si externi.

Daca e soare afara, suntem mai fericiti. Daca e urat, cum ne simtim? Unii sunt deprimati, altii n-au nici pe dracu. Dar de ce sa te influenteze negativ ceva asupra caruia tu nu ai control?

Alt exemplu: mergi pe strada si un idiot incepe sa faca misto de tine. Instinctul este sa te mahnesti. Dar de ce te intereseaza si mai ales de ce te influenteaza ce zice/face idiotul?

Alt exemplu (personal de data asta). Eu nu am avut niciodata o dantura perfecta. Am o ditamai strungareata printre altele 🙂 Prima data cand am pus un video cu mine personal online (cand eram la neogen), am avut o gramada de idioti care radeau de mine si imi ziceau sa merg la dentist. Daca initial am avut un mic soc, pe urma am constientizat ca nu trebuie sa imi pese de ce zic altii. Asa ca sunt ZEN acum.

Alt exemplu. In trafic. Acum 1 an si ceva am scris un post pe blogul personal, spunand de ce eu claxonez in trafic (in conditiile in care toti se dau sfinti pe aceasta parte). In principal pentru ca ma implicam emotional in trafic, cand vedeam o gramada de idioti pe langa mine. Nu m-a afectat nici cat negru sub unghie cand mi-au zis unii ca sunt cocalar. Partea faina e ca DUPA ce am scris postul, am constientizat ca de cate ori ma enervez la volan, imi reduc speranta de viata, asa ca am zis sa incerc sa nu ma mai afecteze asa mult mediul extern. De ce sa sufar eu din cauza altora?

Concluzia este ca nu trebuie sa lasi sa te influenteze negativ mediul extern. De ce sa suferi aiurea? Poti sa depasesti aceste mici lucruri negative care iti scad calitatea vietii si sa fii mai ZEN. Sa ai o viata mai frumoasa. Don’t worry. Be Happy. TINE DE TINE!

Nu ratati articolul de maine de pe StartEvo 🙂

Ti-a placut? Citeste si: